În România, la reglementarea şederii nu sunt impuse condiţii legale severe, însă legislaţia prevede posibilitatea ca uneori instituţia căsătoriei să fie doar un ?paravan? şi de aceea a introdus în textul ordonanţei de urgenţă privind regimul străinilor în România termenul de ?căsatorie de convenienţă?, sancţiunile care decurg ulterior încheierii unei astfel de căsătorii, precum şi interviul, ca instrument de lucru pentru depistarea situaţiilor de acest fel.
Astfel, căsătoria de convenienţă este definită drept ?cãsãtoria încheiatã cu singurul scop de a eluda condiţiile de intrare şi şedere a strãinilor şi de a obţine dreptul de şedere pe teritoriul României?. Pentru soluţionarea unei cereri de prelungire a dreptului de şedere pe teritoriul României în scopul ?reîntregirii familiei? şi care este depusă de un străin căsătorit cu un cetăţean român, legea prevede instrumentele de lucru care pot fi folosite pentru constatarea unui mariaj real sau de convenienţă.
?Oficiul Român pentru Imigrãri refuzã prelungirea dreptului de şedere obţinut în baza cãsãtoriei dacã, în urma verificărilor efectuate, rezultã că acea căsătorie este de convenienţã. Elementele pe baza cărora se poate constata faptul că o căsătorie este de convenienţă pot consta în coabitarea matrimonială, care nu există, faptul că soţii nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei, lipsa unei contribuţii efective la îndeplinirea obligaţiilor născute din căsătorie, apoi dacă soţii nu vorbesc o limbã înţeleasă de amândoi?, explică pentru Antena3.ro Mihaela Mărtescu, purtător de cuvânt al ORI.
Ea adaugă pentru Antena3.ro că o căsătorie este considerată ?paravan?, dacă existã date că anterior unul dintre soţi a încheiat o cãsãtorie de convenienţã, dacă soţii sunt inconsecvenţi în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanţelor în care s-au cunoscut ori a altor informaţii relevante despre aceştia şi dacă încheierea cãsãtoriei a fost condiţionatã de plata unei sume de bani între soţi, cu excepţia sumelor primite cu titlu de zestre.
De ce să te căsătoreşti de convenienţă: obţii şedere 5 ani în România şi călătoreşti în spaţiul UE fără viză
Conform legii, constatarea elementelor se realizeazã de cãtre ofiţerul de interviu, iar ele pot rezulta din datele obţinute în urma interviului, din înscrisuri, din declaraţiile celor în cauzã sau ale unor terţe persoane sau din controalele la domiciliul conjugal ori alte verificãri suplimentare.
Ulterior parcurgerii acestor etape, dacă ofiţerii Oficiului constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, ei acordă străinului, membru de familie al unui cetăţean român, un drept de şedere de până la cinci ani pe teritoriul ţării noastre. De asemenea, ORI îi eliberează o carte de rezidenţă temporară, care îi permite acestuia să călătorească în spaţiul Uniunii Europene, însoţit de soţ sau soţie, fără a mai fi necesară obţinerea unei vize de intrare în ţara de destinaţie.
?Însă dacă autoritatea naţională constată încheierea unei căsătorii de convenienţă, aceasta refuză prelungirea dreptului de şedere, iar pe numele străinului în cauza se emite o decizie de returnare, prin care el are obligaţia ca în termen de 30 zile să părăsească teritoriul României?, mai spune Mărtescu pentru Antena3.ro.
Interviul care stabileşte realitatea căsniciei conţine întrebări intime
Pentru a stabili dacă o căsătorie este reală sau dacă a fost incheiată cu singurul scop de a ocoli condiţiile de intrare şi şedere a străinului pe teritoriul ţării noastre, ofiţerii ORI analizează fiecare caz şi folosesc ca instrumente de lucru atât interviul, cât şi verificarile la domiciul declarat al soţilor, declaraţiile celor în cauză sau ale unor alte persoane care îi cunosc sau ar trebui să-i cunoască pe aceştia.
Procedura este de fapt aplicată la nivelul tuturor statelor membre UE, unde căsătoria de convenienţă a devenit o ?practică? de obţinere a dreptului legal de şedere în spaţiul comunitar.
Interviul este un aspect important în argumentarea vieţii reale a unei familii, iar prevederile legale naţionale şi comunitare stipulează în mod expres necesitatea efectuării acestuia.
Întrebările adresate soţilor în cadrul interviului şi care se află în încăperi separate vizează aspecte şi activităţi care ţin de viaţa în comun, al căror răspuns intervievaţi îl au în faţă în viaţa de zi cu zi. Ele vizează demonstrarea realităţii mariajului, cunoaşterea partenerului de viaţă şi a familiei acestuia.
?De exemplu, în timpul interviului, celor doi soţi le sunt adresate fără ocolişuri întrebări referitoare la adresa şi locuinţa lor, la modul în care s-au cunoscut şi la încheierea căsătoriei, la viaţa în comun, la rudele de gradul I în linia ascendentă şi de gradul II, la locul de muncă sau la pregătirea profesională?, adaugă Mihaela Mărtescu pentru Antena3.ro.
Interviurile se realizează cu ajutorul unui manual de pregătire şi al unui ghid de pregătire, iar întrebările şi răspunsurile soţilor sunt consemnate punctual într-un proces verbal care, la încheierea activităţii este semnat, după citirea în totalitate şi eventuala corectare a răspunsurilor, atât de intervievator, cât şi de persoanele intervievate.
De asemenea, intervievatul are posibilitatea să facă, în scris, obiecţii, precizări sau completări cu privire la întocmirea procesului verbal şi desfăşurarea interviului.
În 2009, aproape 100 de străini s-au căsătorit pentru a obţine permisul de şedere
După datele pe care Antena3.ro le-a obţinut de la ORI, de la începutul anului şi până în prezent, ofiţerii Oficiului Român pentru Imigrări au depistat 91 cetăţeni străini care au încheiat căsătorii de convenienţă cu cetăţeni români, cu scopul de a putea rămâne în mod legal pe teritoriul României şi, implicit, pentru a obţine diverse drepturi pe care ţi le oferă această calitate, cum ar fi dreptul la muncă sau libera circulaţie în spaţiul comunitar.
Faţă de perioada similară a anului trecut, ORI constată o creştere de aproape 30% a căsătoriilor de convenienţă, iar în topul cetăţenilor care ?apelează? la această metodă ilegală, pe primul loc sunt cetăţenii moldoveni, respectiv 37,3%, urmaţi de turci, cu 20,8% şi de pakistanezi, în proporţie de 6,6%.
Din punctul de vedere al judeţelor unde au fost înregistrate cele mai multe căsătorii de convenienţă, pe primul loc se situează Municipiul Bucureşti, cu 35,1%, urmat de judeţele Iaşi, cu 8,7% şi Hunedoara, cu 7,6 % .
Paula Safta, Antena3.ro
