Cei 10 suspecţi, anchetaţi de Tribunalul Călăraşi, în scandalul fraudelor bancare au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile. Liderul grupării de fraudare a băncilor, Mihai Stan, a fost reţinut aseară pentru 24 de ore, iar procurorii bucureşteni i-au eliberat însă pe ceilalţi 24 de suspecţi, cărora le-a expirat ordonanţa de reţinere pentru 24 de ore. Ana Maria Roman vine cu amanunte. Ana Maria stim ca procurorii au audiat suspectii pana in zori azi delibereaza si vom avea verdicte la recursul procurorilor in seara aceasta.
Procurorii bucureşteni i-au eliberat pe cei 24 de suspecţi cărora le-a expirat ordonanţa de reţinere pentru 24 de ore.
Procurorii DIICOT susţin că liderul grupării, Mihai Stan, a reuşit să-şi creeze un cerc relaţional extrem de important din care fac parte funcţionari cu rang înalt din cadrul ministerului Econmiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, ministerului Agriculturii, Senatul României, AVAS, Fondul de Garantare a Creditrlor pentru IMM-uri, ANAF, Fondul Naţional de Garantare a Creditului Rural şi alte structuri ale statului roman. Din acelaşi cerc relaţional fac parte persoane care ocupă funcţii de conducere la nivelul sucursalelor sau ale structurii centrale din majoritatea băncilor comerciale care funcţioneaza pe teritoriul României.Toate aceste persoane fie au fost atrase pe cale infracţională de către liderii grupării, fie au fost induse în eroare.
"Având în vedere numărul actelor materiale duse la bun sfârşit sau executate parţial, (...),prejudiciul creat cât şi faptul că prin activitatea infracţională grupul a cuprins peste 80 la sută din sistemul bancar românesc şi o parte importantă a instituţiilor statului, grupul Mihai Stan-Daniel Ruse îşi câştigă prin amploarea şi complexitatea sa un loc aparte în cazuistica penală."
Reţeaua a fost pusă la punct de Mihai Stan şi de omul de afaceri Daniel Ruse. Denuntatorul le-a spus oamenilor legii si de generalul Dragos Diaconescu, care ii asigura lui Stan legatura cu persoane cu functii de conducere in banci care puteau sa influenteze aprobarea creditelor.
Reţeaua opera în aşa fel încât clienţii băncilor să nu fie afectaţi, ci doar statul. Astfel, membrii grupării solicitau credite iar banca cerea mai departe scrisori de garanţie de la Fondul de Garantare. Aceste scrisori erau semnate de Aurel Şaramet. Ulterior, în momentul în care banca nu-şi recupera creditul, cerea executarea scrisorii de garanţie emisă de Fondul de Garantare. Statul a ajuns astfel să plătească credite false de 22 de milioane de euro.
