Climatologii avertizează că unele țări vor dispărea din cauza încălzirii globale. Ce schimbări sunt aşteptate în România

Climatologii avertizează că Veneţia ar putea dispărea sub ape.

Problema Italiei reprezintă doar un fir de nisip din deşertul de probleme pe care le are planeta în acest moment.

Dovadă stă şi summit-ul de la Glasgow, care a durat două săptămâni, şi în care liderii globali s-au pus de acord că trebuie luate măsuri urgente. 

Climatologul Roxana Bojariu, precizări despre summit-ul de la Glasgow

"Este clar că tratatul de la Paris e un cadru care ajută efortul global, pentru că avem multe de făcut la nivel global pentru reducerea emisiilor şi pentru realizarea unei societăţi globale, care să facă faţă schimbărilor pe care deja le-am provocat.

Pe de altă parte, e nevoie şi de eforturi pornind de la nivelul nostru de persoană, până în comunităţile locale, acolo unde se organizează până la urmă administraţia, în aşa fel încât noi ca persoane să avem alegeri verzi la îndemână, să putem să alegem să ne micşorăm amprenta - transport în comun decent, o folosire eficientă a energiei termice şi a energiei electrice şi evident chiar şi viaţa de zi cu zi, dieta.

Toate aceste lucruri necesită transformări. Evident că, dincolo de nivelul de comunitate locală trebuie să ajungem la o coerenţă naţională şi evident, noi ca stat membru, la o coerenţă europeană. Sunt ţinte pe care Uniunea Europeană şi le-a asumat, ni le-am asumat toţi împreună.

Şi, cu aceste angajamente şi ţinte realizate, vom putea să încetinim foarte mult ritmul încălziriii globale şi vom putea să păstrăm modificările într-un cadru care să poată fi gestionabil, adică să păstrăm totuşi Veneţia, chiar cu modificări care să adapteze Veneţia la condiţiile pe care deja le-am schimbat.

Vom putea şi în România să trăim, chiar să trăim mai bine şi să ne dezvoltăm, dar evident adaptându-ne, modificând felul în care facem agricultură, felul în care obţinem amestectul acesta de surse pentru energia electrică, felul în care ne încălzim.

Ce schimbări sunt aşteptate în România

Se fac lucruri, pentru că suntem stat membru al Uniunii Europene şi clar avem, din perspectiva asta ţinte foarte concrete şi avem strategii. Strategia pentru schimbări climatice se actualizează, este la al treilea ciclu. Practic am avut până acum două strategii actualizabile, pentru că până la urmă acesta este procesul.

Se modifică lucrurile în sistemul climatic, trebuie şi noi să ne modificăm planificările, în aşa fel încât să ajungem la neutralitate climatică la mijlocul secolului, ţintă europeană, dar şi ţintă românească, şi să ajungem să avem capacitatea de a face faţă prin adaptare schimbărillor climatice deja produse.

Pe de altă parte, România şi-a asumat ca ţintă de renunţare la cărbune, ca sursă de energie, anul 2032 şi evident că, continuăm decuplarea economiei care a început, de cărbune, de combustibil, de emisii. Cel puţin, în ultimul deceniu a crescut produsul intern brut şi au scăzut emisiile, asta înseamnă deja, începutul decuplării economiei de emisii, adică a decarbonizării economiei româneşti.

Trebuie să facem însă mult mai mult şi vom face pentru noi, nu pentru Europa, nu doar pentru un concept abstract", a declarat Roxana Bojariu, climatolog la Administraţia Naţională de Meteorologie, în exclusivitate la Antena 3.