Seria neobișnuită de cutremure care au zdruncinat Oltenia, de aproape o lună, ne-a făcut să ne gândim la cât de sigure sunt clădirile în care locuim. Și să ne întrebăm - cine ne ajută, dacă, după un seism major, casa noastră devine imposibil de locuit.
Tot ce știam despre zone seismice și falii s-a dat peste cap într-o lună. Oamenii din diverse zone ale țării au început să se întrebe cât de sigure sunt clădirile în care locuiesc. Și ce e de făcut.
Indiferența, la orice nivel, poate fi un joc periculos, iar tragedia din Turcia ne-a arătat ce se întâmplă când siguranța oamenilor e pusă pe ultimul loc. În România, seria nouă de cutremure a fost un test care ne-a arătat cum reacționează locuitori și autorități, într-o situație de criză.
Doar 20% din locuințele din România sunt asigurate printr-o poliția obligatorie de dezastre, iar în Gorj, zona cea mai zdruncinată de seisme, procentul abia dupa luna februarie a trecut de la 9 la 11%.
Toată lumea speră că dezastrele naturale fac o selecţie geografică. Din păcate, în realitate, nu se întâmplă acest lucru. Nimeni nu ne poate garanta că imobilul în care locuim este sigur 100% la un cutremur major. Sau că zona în care ne-am construit casa e inactivă seismic.
"Numai noi, la PAID, avem deja peste o mie de dosare deschise. În momentul de faţă avem peste 150 de dosare deja plătite şi cifrele avansează în fiecare zi. Asigurarea funcţionează. Important este să fim asiguraţi la zi", a declarat Cosmin Tudor, director de dezvoltare al PAID România.
E soluția cea mai simplă pe care o avem la îndemână pentru situații de criză. În schimbul a 10 sau 20 de euro pe care îi plătim o singură dată pe an, poți primi despăgubiri în limita a 20.000 de euro, în funcție de tipul construcției și materialele folosite, dacă un seism ne-a afectat casa. Suma poate fi ajutorul care îți trebuie, ca să o iei de la capăt.
