Într-o intervenţie online la un eveniment cu specific financiar, Valentin Lazea a indicat reducerea cu 20% a salariilor bugetarilor, reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile în sectorul de stat, creşterea impozitelor pe proprietate şi eliminarea excepţiilor fiscale de care beneficiază unele categorii profesionale precum cei din domeniul Tehnologiei Informaţiilor şi din Construcţii.
Economistul-şef al BNR: Bugetarii, tăiere de 20% din salariu şi patru zile de lucru pe săptămână
Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că economistul-şef al BNR nu are competenţe decizionale în domeniul fiscal şi că spusele sale rămân doar simple opinii, până se găseşte un decident care să le aplice în practică.
Suciu a negat, într-o interveţie la Antena 3, că ar exista vreo propunere a BNR făcută guvernului, care să prevadă tăieri de salarii sau creşteri de impozite.
"Nu există o propunere a BNR, ci o discuţie de reducere a deficitului bugetar, de la 9% la 3% din PIB în 2024, pentru care este nevoie de un set întreg de decizii, pe care nu BNR le ia şi nici economistul-şef al BNR. Funcţia de economist-şef al BNR înseamnă că, indiferent ce spune pe teme fiscale, nu se aplică decât dacă există decidenţi care consideră că se pot pune în aplicare aceste opinii. Sunt multe decizii ce pot fi luate în calcul. Una este aceasta, altele ţin de taxe. Discuţia e este la început şi nu presupune o poziţie fermă a BNR într-o direcţie sau alta pe probleme de politică fiscală. În calitate de economist-şef, poate vorbi pe o serie întreagă de probleme economice, dar nu poate decide pe nicio problemă de politică fiscală", a susţinut purtătorul de cuvânt al BNR.
(Întrebare: Propunerea lui Valentin Lazea este în analiza BNR?)
"Nu este, cel puţin în acest moment. Dintr-un motiv foarte simplu. Chestiunile de politică fiscală nu intră în analiza Băncii Naţionale, ca instituţie. Economiştii BNR pot lua în calcul aceste scenarii pentru o eventuală situaţie, mai ales atunci când sunt întrebaţi direct pe chestiuni de politică fiscală. Dar, aşa cum există în bănci economişti care se exprimă în probleme de politică fiscală, deşi nu au atribuiţii de politică fiscală la nivelul băncilor, sau economişti din Ministerul de Finanţe care vorbesc pe probleme de politică monetară, deşi nu au atribuţii de politică monetară în Minister, tot aşa la nivelul BNR există oameni responsabili care se pot pronunţa pe aceste teme (de politici fiscale, n.r.). Decizia nu este la BNR şi nu vine dinspre economistul-şef. Nu vreau să mă delimitez, dar nici să spun că există un scenariu care ia în calcul această chestiune. Se ia în calcul un singur un scenariu, care cred că se ia în calcul la toate ministerele şi la toate partidele responsabile: cum reduci deficitul de la 9% din PIB la 3% în 3 ani. Asta este întrebarea", a subliniat Dan Suciu.
(Întrebare: Deşi politica fiscală nu e făcută de BNR, ci de Guvern, iar politica monetară este atributul BNR, totuşi, cele două trebuie corelate pentru un rezultat de succes şi n-ar fi pentru prima oară când BNR vine cu propuneri.)
"În acest moment nu avem nicio propunere, ci o întrebare: ce facem, cum reducem deficitul de la 9% acum la 3% în 2024. Nu este o întrebare cu răspuns iminent, dar pe noi, la BNR, ne preocupă răspunsul la această întrebare, aşa cum credem că preocupă orice partid responsabil", a concluzionat purtătorul de cuvânt al BNR.
