Ana Iorga a explicat vineri, în rubrica „Pe cuvânt”, de la Antena 3 CNN, ce înseamnă „șăgalnic” și cum poate fi folosit în limba română.
Dacă cineva te tachinează, nu-i mai spune „ești ironic, glumești”, poți să-i spui „vai, ce șăgalnic ești!”. Cine știe, poate readucem cuvântul șăgalnic în discursul de zi cu zi. Dacă nu, măcar sună suficient de arhaic încât să faci valuri.
Șăgalnic = care face glume; care provoacă râsul; glumeț, hazliu; poznaș, șugubăț.
E derivat de la șagă + sufixul -alnic.
Șagă are mențiunea populară în dicționar: glumă. Vine din bulgară: šega.
Intră în foarte multe locuțiuni și expresii în limba română.
- În șagă = fără seriozitate, într-o doară.
- Fără șagă = în mod serios.
- A face șagă = a șugui; a glumi.
- Nu-i vreme de șagă = nu-i momentul potrivit pentru glumit.
- A se întrece cu șaga = a întrece măsura, a exagera.
- A se trece de șagă = a începe să devină lucru serios.
- A lăsa șaga (la o parte) = a termina cu gluma, a deveni serios.
- A fi (sau a-i părea cuiva) lucru de șagă = a fi lucru neînsemnat, fără importanță.
Ştiri video recomandate
