Pe cuvânt, cu Ana Iorga. Eminescu încă îi cucerește pe adolescenți

15 Ian 2019   •   12:38
Pe cuvânt, cu Ana Iorga. Eminescu încă îi cucerește pe adolescenți Captură Antena 3

Ni se povestește despre Eminescu din copilărie iar apoi la școală analizăm poezii peste poezii. Îl avem în programa de Bacalaureat și la alte examene și de atâta Eminescu unii își pierd plăcerea firească de a citi cu relaxare un volum de poezie, de a se bucura de acea limbă română minunată. Apoi începem să detestăm festivismul și limba de lemn cu care se vorbeșe despre poet la diverse adunări solemne.

Există însă niște români care se bucură de Eminescu altfel, pentru că o bună perioadă le-a fost interzis. Vorbesc acum despre românii din Republica Moldova. Ana Iorga a stat de vorbă cu un tânăr jurnalist basarabean, Alexandru Rotaru, acolo unde există un adevărat cult pentru Eminescu.

Cum este văzut astăzi Eminescu în Basarabia? Noi totimpul vedem tineri, vedem copii, vedem profesori în diverse intervenții, la televizor sau înregistare sau la radio sau pe rețelele de socializare în care oamenii sunt foarte emoționați, vorbesc cu multă duioșie și ne dăm seama cumva că este altă percepție, altă atmosferă, poate în România uneori discursul de diminitizare e mai pronunțat decât discursul ăla încântat, entuziasmat. Cum simți tu? Care e atmosfera în Republica Moldova? 

Eminescu a fost în Republica Moldova fructul interzis. Ca să înțelegem, în perioada comunistă din Republica Moldova pentru a putea ajunge la cărțiile lui Eminescu trebuia să mergi la biblioteca centrală din Moscova. Eminescu este mult în sufletul oamenilor de acolo fiindcă a fost cel care i-a păstrat și i-a menținut pe linia românismului. Este gigantul românismului care a salvat identitatea românească din Republica Moldova, din Basarabia. Este unul dintre perii mari ai conștiinței naționale de acolo. Eminescu era  un fel de a merge la biserică, era un fe de a îți boteza copii în subsol. Era un fel de a face cununia cu lumina și becul stins ca să nu afle cumva securitatea. Dincolo de biserică, limbă și tradiție, Eminescu este al patrulea pilon care a dus la supraviețuirea românismului în Republica Moldova. Este o imagine cu doi bătrâni care țin o imagine cu Eminescu deasupra unei localități inundate cu apa de un metru. Acea localitate este în Valea Morii din Republica Moldova. Înainte de Eminescu mergea Sf. Petru, o icoană care era purtată deasupra, până la jumătatea brâului în apă, era Sf. Petru în față iar al doilea era Eminescu. 

Cum a fost primul tău contact cu Eminescu?Se citea la voi în casă, aveați un volum de Eminescu în bibleotecă? 

Eram un puștan de clasa a doua sau a treia și ajunseserăm în posesia Floarei Albastre. Era o poezie scrisă de Eminescu care pentru mine nu reprezenta prea mult pentru mine atunci, decât o floare dar auzind-o pe mama care e profesor cum vorbea despre Eminescu mă întrebam ce ae Eminescu atât de special de eu nu pot să ajung la el? A fost o tendință de repulsie față de un personaj mult prea cunoscut în societate, după aceea a fost perioada de cunoasștere. Profesorii când vorbesc de Eminescu au acel tremur în gând ca și atunci când vorbesc de mamă. E acel tremur în voce ca și atunci când vorbești de Dumnezeu, cumva puțin în șoaptă încă ca nu cumva să îndrăznești să te ridici mai mult decât era Eminescu. Este un Eminescu român. Este un Eminescu care spunea că a pronunța numele Basarabia e tot una cu a protesta împotriva ocupației stariste. Este un Eminescu care a fost dorit a fi redus la tăcere de către clasa politică atât liberală cât și conservatoare. Este un Eminescu care nu purta joben, era o notă de negare a tot ce înseamnă  reguli sociale.  Dincolo de aura aceasta a geniului noi în Basarabia am reușit să mergem mai mult la partea Eminescului care merge cu noi prin pădure, care e acolo în tine când faci prima declarație de dragoste. Nesupunerea lui Eminescu față de reguli e perfect descriptibilă pentru tinerii anului 2018-2019. 

Parteneri
sati
x close