Dezastrul din Educație se simte tot mai mult în testele internaționale standardizate și gradul de alfabetizare. În ambele cazuri, se înregistrează scăderi ale performanței la nivel național. Statul nu reușește să vină cu soluții eficiente, iar eforturile ONG-urilor sunt prea mici pentru a acoperi lipsurile.
Rezultatele slabe obținute de România la testele PISA au declanșat o schimbare majoră în modul de evaluare al elevilor din clasele II, IV și VI.
Începând cu acest an școlar, Ministerul Educației va introduce la aceste evaluări naționale itemi similari cu cei de la testele internaţionale.
Astfel că, după aceste evaluări, după ce se vor primi rezultatele, profesorii vor trebui să facă planuri individualizate, adaptate fiecărui elev în parte, astfel încât acesta să poată să fie ajutat să progreseze, să dobândească cât mai multe informații care să îi și fie de folos.
Schimbarea vizează trecerea către un sistem care pune accentul pe logică, creativitate și transferul cunoștințelor din manual în viața de zi cu zi.
„Ar trebui să schimbăm evaluarea. Nu numai clasele II, IV și VI, ci şi clasa a opta, astfel încat să nu ducem copiii pe anumite clişee.
Pentru a obţine rezultate e nevoie de timp şi de răbdare, nu se pot obţine rezultate peste noapte în educaţie”, a declarat Iulius Timar - director Colegiul Onisifor Ghibu Oradea.
„Ar trebui în programă, în conţinuturi, mai multe exercitii în care să aplicăm într-adevăr cunoştintele din viaţa de zi cu zi”, a declarat Rodica Vlad, învățătoare Sc. Gimnazială 16 Oradea.
Rezultatele slabe la PISA sunt strâns legate de realitatea din școlile românești, unde unul din patru copii din mediul rural întâmpină dificultăți de citire și scriere încă din ciclul primar.
Unii elevi au probleme în a citi textul, alţii au probleme în a-l înţelege.
Sunt însă şi copii care se descurcă foarte bine.
„O primă cauză este faptul că ei nu înțeleg limbajul, care este, de fapt, un cod. De aici ar trebui plecat permanent să verificăm dacă au înțeles sensul unui cuvânt. Avem dicționare online în momentul ăsta și să verificăm comprehensiunea”, a declarat Mihaela Nicolae, profesor Colegiul Mihai Eminescu Buzău.
Fără intervenții remediale, acești copii riscă să rămână permanent în urmă la toate materiile și să aibă șanse reduse de integrare profesională la maturitate.
„Conform testelor noastre, pentru că noi la Teach for România, la începutul fiecărui an şcolar evaluăm nivelul clasei, la nivelul anului trecut am identificat 450 de copii care aveau nevoie de intervenţie remedială. Statisticile noastre ne arată că aceştia aveau o întârziere de aproximativ două clase la nivel de învăţământ primar şi undeva la 3,6 clase la învăţământ gimnazial. La finalul anului şcolar copii au reuşit să recupereze”, a declarat Ana Dinescu, reprezentant Teach for Romania.
Potrivit organizaţiei Teach for Romania, 506,99 lei reprezintă costul mediu anual pentru lecțiile de recuperare și kit-urile necesare pentru a ajuta un copil să atingă nivelul corespunzător vârstei sale. Statisticile arată că elevii care beneficiază de astfel de programe pot recupera chiar și un an întreg de școală în urma unor intervenții personalizate.
Ştiri video recomandate
