Analistul militar şi jurnalistul Antena 3 CNN, Radu Tudor, a trecut în rezervă prezenţa trupelor NATO şi o posibilă evoluţia a acestora.
"Summitul NATO de la Vilnius este primul în care Finlanda este stat membru cu drepturi depline şi în care îşi va exprima opinia în legătură cu un roadmap pentru aderarea Ucrainei la NATO, după ce se va termina războiul. Nu se discută la acest summit despre aderarea în acest moment a Ucrainei la NATO, ci doar după ce se termină războiul generat de Rusia.
Sunt 31 de state membre NATO, peste un miliard de oameni în aceste 31 de state şi peste 50% din Produsul Intern Brut mondial. Cea mai mare alianţă politico-militară din istorie, cu cel mai mare succes. 74 de ani de la înfiinţare.
Evident, dorinţa cea mai mare pentru acest summit este ca Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, să obţină acordul Turciei şi Ungariei de a ratifica aderarea Suediei la NATO, aşa cum au semnat, şi-au luat angajamentul, ca Suedia să devină al 32-lea stat membru NATO.
Se modifică forţei de răspuns a NATO pentru prima oară în istorie. Vorbim de un angajament de 300.000 de militari care, timp de 30 de zile, au la dispoziţie mobilizarea. Într-o primă fază, un contingent de 100.000 de militari, până la 10 zile, apoi încă 200.000 de militari până la 30 de zile. Este diferenţa majoră pe care Alianţa Nord-Atlantică o face în faţa ameninţării Rusiei, cea care se apropie cu războiul de frontierele NATO.
În cazul în care va exista o ameninţare profundă, iminentă, se va trece la o forţă de răspuns a NATO de 500.000 de militari pe toate categoriile de forţă, terestre, aeriene şi navale, care să fie concentraţi în termen de 180 de zile. Pentru prima oară în istoria NATO se întâmplă ca o forţă atât de mare să treacă în zona de high readiness, în zona de operativitate ridicată, pe fondul a ceea ce a provocat Rusia la frontiera de est a NATO", a explicat Radu Tudor.
