În premieră. Manelele ca formă de protest

de D.G.    |    02 Oct 2016   •   21:26
În premieră. Manelele ca formă de protest

Într-o lume obsedată de bani, plină de duşmani şi suprasaturată de corupţie, singura soluţie pare să fi rămas maneaua. Maneaua ca formă de protest: dai din şolduri şi îţi verşi năduful pe tot sistemul. Peste noapte nevoia de protest a transformat tineri cool din toată România în fani de manele. În clubul de fiţe sau, mai nou, deschise în Ferentari, răsuna muzica lui Salam sau a lui Adi Minune, iar oamenii, corporatişti cu pretenţii şi viaţă agitată testează pentru o noapte statutul de barosan.

Fenomenul a devenit obiect de studiu pentru antropologi, care dau un verdict interesant: maneaua nu s-a reinventat, ea - ne place sau nu - ţine pasul cu timpurile şi cu noi.

Maneaua ca statement politic    

Bucureşti. România. 2016. O capitală occidentală în care se poartă haine occidentale, tinerii se distrează occidental, ascultă muzică de inspiraţie vestică. De la un timp, viaţa de noapte a oraşului s-a întors cu faţa spre răsărit şi a redescoperit Bucureştiul balcanic, aflat la porţile Orientului. Un nou curent a luat pe sus cluburile din centrul oraşului: petrecerile cu manele. Corporatişti, expaţi, intelectuali şi alte categorii sociale care n-au nimic în comun cu lumea rea a banilor şi duşmanilor au început să danseze din buric.

Petrecere cu manele în Teatrul Național din București

Scriitorul Adrian Schiop a organizat, în anul 2010, o petrecere cu manele în Teatrul Naţional din Bucureşti. O perioadă complicată, în care curentul majoritar punea la index ritmul orientalo-balcanic, considerându-l o manifestare supremă de incultură şi vulgaritate. Dar Adrian Schiop simtea deja că trendul se schimbă.

''Părea că manelele au potenţialul ăsta subversiv, de a prinde. Aveau istoria aia de discriminare din spate, panica aia, am zis, băi, poate s-a copt ceva, poate publicul de centru e mai receptiv la genul asta de armonii. În perioada aia, în TNB la ultimul etaj, la mansardă, funcţiona CNDC (centrul naţional al Dansului). Ei sunt nişte tipi foarte avangardişti, şi-au creat publicul lor care era superhipsteresc. Atunci şef era Mihai Mihalcea şi am vb cu el: Uite, ştiu niste lăutari din Ferentari care cântă manele, am putea da o petrecere la tine? El a zis, da, poate fi interesant'', a relatat Adrian Schiop momentul în care a pus la cale proiectul îndrăzneţ.

Secretul manelelor, dezvăluit de Dan Bursuc

Daniel Paraschiv sau Dan Bursuc pe numele lui de scenă - e cel care i-a lansat pe  Adrian Copilul Minune, Vali Vijelie, Florin Salam şi alte nume grele ale genului. El a fost printre primii care au înţeles cheia succesului: pe lume sunt câteva teme universal valabile, la care va vibra şi săracul din mahala, şi intelectualul fin.

Şi, această sinceritate, combinată cu un simţ incredibil al trendurilor, au făcut din manele un fenomen.

 

Parteneri
sati
x close