Inspecţia Judiciară a prezentat, luni, un raport în legătură cu acuzaţiile formulate de câţiva magistraţi în documentarul Recorder. IJ susţine că unele dintre faptele din materialul de presă au fost deja verificate, dar că va face verificări suplimentare în perioada următoare. Raportul a fost dat publicităţii, în timp ce preşedintele Nicuşor Dan discută la Palatul Cotroceni cu mai mulţi magistraţi despre problemele din Justiţie.
„În materialul publicat de recorder.ro la data de 9 decembrie sub titlul «Justiţia Capturată» sunt formulate o serie de afirmaţii şi acuzaţii cu privire la funcţionarea sistemului judiciar. Sunt puse în discuţie şi unele teme care au reprezentat în mod constant obiect de preocupare pentru Inspecţia Judiciară. În sinteză, sunt expuse aspecte referitoare la activitatea conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
De asemenea, sunt prezentate unele dosare penale cunoscute în spaţiul public şi soluţionate prin încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale ori prin achitare. Aceste soluţii sunt puse în legătură cu activitatea conducerii instanţelor, cu accent pe Curtea de apel Bucureşti şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, precizează Inspecţia Judiciară.
În continuare, Inspecţia Judiciară spune că, în evidenţele sale, au fost identificate lucrări referitoare la o parte din aspectele relatate de Recorder.
Astfel, în legătură cu activitatea DNA, sunt enumerate cercetări disciplinare în cazul procurorului Liviu Alexandru Lascu de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, care a activat în trecut ca procuror şef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari din cadrul DNA.
De asemenea, sunt amintite sesizări referitoare la presupuse abuzuri sau imixtiuni ale conducerii instituţiei, aceste sesizări fiind respinse.
„În lucrarea nr. 25-634 domnul procuror N. Cârlescu a solicitat apărarea independenţei invocând imixtiuni ale conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în dosare de urmărire penală privind pe Ion Mocioalcă şi Marcu Nicu. Prin Hotărârea nr. 428/2025, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit raportul Inspecţiei Judiciare şi a dispus respingerea cererii domnului procuror N. Cârlescu. S-a reţinut, în esenţă, că infirmarea unor acte nelegale sau netemeinice este una din atribuţiile legale ale procurorului ierarhic superior, astfel că nu poate reprezenta o imixtiune în activitatea procurorilor din subordine, ci îndeplinirea unei atribuţii de serviciu”, spune IJ.
În plus, au fost admise cereri de apărare a reputaţiei profesionale formulate de procurorul-şef al DNA, Marius Voineag, în legătură cu declaraţii şi postări publice ale unor politicieni.
„Prin hotărârea nr. 466/2025, Secţia pentru procurori a CSM şi-a însuşit raportul Inspecţiei Judiciare şi a admis cererea domnului procuror M. Voineag, reţinând, în esenţă, că prin aceste postări nu sunt imputate fapte obiective, neavând bază factuală suficientă, fiind prezentate simple speculaţii cu unicul scop de a-l discredita pe procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin asocierea imaginii cu oameni politici care au fost cercetaţi în cauze penale sau cu oameni cu legături cu lumea interlopă, fără a fi oferit minime elemente doveditoare sau justificative. Împrejurarea că un magistrat a investit sume de bani prin cumpărarea unor imobile, pe care ulterior le-a înstrăinat, nu conturează elementele unei infracţiuni, nefiind contestate menţiunile cuprinse în declaraţiile de avere. De asemenea, s-a reţinut că nu corespund realităţii nici alegaţiile privind faptul că procurorul şef al DNA s-ar fi folosit de prerogativele funcţiei sale pentru a înlătura dintr-un anumit dosar doi procurori menţionaţi ca atare”, mai precizează IJ.
În legătură cu activitatea instanţelor de judecată, Inspecţia Judiciară a analizat o sesizare depusă de Crin Bologa, fost procuror-şef al DNA, cu privire la posibila săvârşire a unor abateri disciplinare de către membrii Colegiului de conducere de la Curtea de Apel Bucureşti, care au adoptat o hotărâre de reorganizare a activităţii uneia dintre secţiile penale. Bologa susţinea că modificarea compunerii unor completuri de judecată determină riscul intervenirii prescripţiei în dosarul de corupţie al fostului primar Tudor Pendiuc.
Şi această sesizare a fost clasată de Inspecţia Judiciară, pe motiv că „revine colegiului de conducere al instanţei atribuţia legală şi regulamentară de a organiza activitatea curţii de apel inclusiv sub aspectul organizării şi, după caz, reorganizării completelor de judecată, astfel încât să se asigure o repartizare echilibrată a volumului de muncă ţinând cont de toate criteriile pe care managementul instanţei trebuie să le aibă în vedere, cum sunt gradul de ocupare a schemei de personal a unei secţii, atribuţiile suplimentare pe care trebuie să le îndeplinească unii dintre judecătorii secţiei, în plus faţă de cele privind activitatea de judecată, dar şi orice alte criterii care permit o reglare corespunzătoare a activităţii”.
IJ spune că măsura de reorganizare a secţiei nu a constituit o măsură punctuală cu privire la un dosar anume, ci o măsură cu caracter general, vizând întreaga activitate a secţiei.
Raportul mai conţine referiri la modul în care au fost sancţionate judecătoarele Daniela Panioglu şi Alina-Nadia Guluţanu de la Curtea de Apel Bucureşti, prin excluderea din magistratură, însă deciziile de excludere adoptate de CSM au fost anulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Inspecţia Judiciară anunţă că, în prezent, se află în derulare un control tematic la mai multe instanţe din ţară, respectiv la Curtea de Apel Piteşti, Tribunalul Argeş, Tribunalul Mureş, Tribunalul Hunedoara şi Tribunalul Ilfov, judecătoriile din Urziceni, Segarcea, Bolintin Vale, Beclean, Cornetu, Buftea, Rupea şi Luduş, având ca obiect identificarea cauzelor care au generat un volum ridicat de activitate la aceste instanţe, precum şi posibile disfuncţionalităţi administrative, legislative sau sistemice care au contribuit la acest fenomen.
De asemenea, Inspecţia Judiciară desfăşoară un control tematic la unităţile de parchet cu privire la modalitatea de respectare a dispoziţiilor judecătorului de drepturi şi libertăţi în cauzele având ca obiect contestaţia privind durata procesului penal, precum şi măsurile luate în acest sens, în ceea ce priveşte dosarele de urmărire penală nesoluţionate la data de 01.09.2025.
„În privinţa alegaţiilor din materialul de presă privind pretinsa persecuţie la care ar fi supuşi judecătorii incomozi, subliniem că pot fi identificate pe pagina de internet a Inspecţiei Judiciare datele statistice rezultate din activitatea Inspecţiei Judiciare, inclusiv numărul acţiunilor disciplinare, motivele pe scurt ale acestor acţiuni, soluţiile pronunţate de Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară, precum şi, după caz, soluţiile pronunţate în recurs”, transmite IJ.
Inspecţia Judiciară mai arată că, în evidenţele sale, nu au fost identificate sesizări privind aspecte relatate în documentarul Recorder de judecătoarea Raluca Moroşanu sau judecătorul Laurenţiu Beşu.
Pentru toate celelalte aspecte expuse în materialul Recorder, Inspecţia Judiciară declară că urmează să efectueze verificări suplimentare în perioada următoare.
Ştiri video recomandate
