Draftul proiectului de modificare a pensiilor magistraţilor, furnizat de Guvern, prevede că judecătorii şi procurorii, dar şi judecătorii de la Curtea Constituţională, cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani, potrivit Agerpres.
De asemenea, cuantumul net al pensiei nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, în baza de calcul pentru stabilirea pensiei magistraţilor nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie.
Proiectul propune modificarea unor articole din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cele mai importante fiind următoarele:
- Art. 211, alin. (1): "Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor permanente avute în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării".
- Art. 211, alin. (3): "De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, din care între 20 şi 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării".
- Art. 211, alin. (4): "În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reţinute contribuţii de asigurare socială".
- Dispoziţii tranzitorii: "(1) Persoanele prevăzute la art 211, alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, cărora le-au fost emise decizii de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor în temeiul cărora au fost emise. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care au decizii de pensionare emise după data intrării în vigoare a prezentei legi în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, indiferent de momentul la care vor înregistra cererile la casele de pensii".
Draftul mai stipulează modificări ale unor articole din: Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu; Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice; Legea nr. 361/2023 privind personalul Curţii Constituţionale.
Astfel, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare, în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 60 de luni consecutive de activitate înainte de data pensionării.
Şi în cazul lor, cuantumul net al pensiei nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul magistraţilor-asistenţi şi personalului de specialitate juridică asimilat acestora de la Curte Constituţională.