Curtea de Apel București a publicat, marți, motivarea deciziei în dosarul Antena Group versus RCS-RDS, magistrații demolând practic acuzațiile formulate de procurorii DNA la adresa Antena 3.
"Curtea nu poate reţine nici vinovăţia persoanei juridice S.C. Antena 3 S.A. cu privire la infracţiunea de complicitate la şantaj de a cărei săvârşire a fost acuzată. (...) Din probele administrate a rezultat că nici o persoană din conducerea S.C. Antena 3 S.A. şi nici un angajat al acestei societăţi nu a avut cunoştinţă despre infracţiunile care fac obiectul cauzei de faţă. În aceste condiţii, S.C. Antena 3 S.A., la fel ca şi inculpaţii Matiescu George Daniel şi S.C. Intact Publishing S.R.L., a acţionat fără vinovăţie”, se arată în motivarea judecătorilor de la CAB.
”Decizia de azi arată clar, negru pe alb, că nu e niciun fel de vinovăție. Așa explică curtea”, a spus Mihai Gâdea, directorul Antena 3, într-o intervenție telefonică la emisiunea Esențial.
Dincolo de acest fapt, dosarul în sine ascunde alte fapte, mai puțin cunoscute publicului, fapte pe care Antena3.ro le dezvăluie în cele ce urmează.
Cum au ajuns Dumitru Dragomir și Ioan Bendei să fie reclamați de Garda Financiară la DNA
La începutul anului 2013, Garda Financiară a declanșat un control în legătură cu activitatea firmei BODU SRL, control finalizat cu o sesizare făcută la începutul lunii iunie la DNA pe numele administratorilor societății, Florin Bogdan Bădiță, Bogdan Dragomir (fiul fostului șef al Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir), Dumitru Dragomir însuși în calitate de asociat unic la BODU SRL, dar și pe numele lui Ioan Bendei, administrator al RCS&RDS S.A.
Cei patru erau acuzați de evaziune fiscală, spălare de bani, folosirea cu rea credință de bunuri sau de creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu pentru a favoriza o altă societate în care are alte interese direct sau indirect.
Ce a găsit Garda în acte
Inspectorii Gărzii Financiare au analizat contractul de asociere în participațiune dintre BODU SRL și RCS&RDS pentru construirea salonului de nunți, botezuri și evenimente al lui Dumitru Dragomir și, potrivit sesizării depuse la DNA, el are câteva clauze bizare, în care aparent RCS&RDS plătește, dar practic, nu primește înapoi mai nimic.
Mai concret, potrivit contractului, cele două firme s-au asociat pentru amenajarea salonului de evenimente, salon ce ar fi urmat să fie exploatat de BODU SRL, iar brandul RCS&RDS ar fi urmat să fie promovat în cadrul acestor evenimente. Cu alte cuvinte, societatea lui Dumitru Dragomir cu masa și dansul, RCS&RDS, cu promovarea și cu o parte din profit.. RCS&RDS urma să vină cu un aport de 1.700.000 de euro, numai că potrivit contractului, imobilul urma să aparțină asociatului prim. Adică lui BODU SRL. RCS&RDS dă banii, primește promovare, dar Dragomir rămâne cu salonul.
Ciudățeniile din contract nu se opresc aici. Pe lângă promovare, RCS&RDS urma să primească vreme de trei ani, o cotă parte din profitul salonului. Mai precis, 5%. În schimb, societatea de cablu nu are niciun cuvânt de spus în ceea ce privește amenajarea imobilului și nici în privința evenimentelor ce vor avea loc în acesta. Promovare, 5% din eventualul profit și cam atât. Mai mult, prin contract, RCS&RDS este de acord să nu emită nicio pretenție de restituire a banilor investiți, adică a celor 1.7 milioane de euro și nici asupra imobilului, indiferent de cifra de afaceri sau de profitul net făcut de salon.
Iar miza crește, pentru că, cele două societăți încheie patru acte adiționale prin care RCS&RDS aduce mai mulți bani în societate, dar primește o cotă mai mare din eventualul profit. Profit care vor constata inspectorii Gărzii Financiare nu prea se face. Așadar, RCS&RDS plusează cu 300.000 de euro și primește 7.5% din profit, apoi cu alți 700.000 de euro și ajunge la 10%, apoi în septembrie 2010, mai pune 800.000 de euro la bătaie și primește în schimb o cotă de 15% din eventualul profit.
Suma ajunge la 3.5 milioane de euro prin acte adiționale
În august 2012, cele două firme încheie un act adițional, privind stabilirea în termen de patru luni a materialelor de promovare a brandului RCS&RDS, taxele de publicitate etc urmând să fie suportate tot de firma de cablu. Cablistul plătește, doar. Ar fi fost vorba 3.5 milioane de euro în total, banii RCS&RDS.
Garda constată, uitându-se în contabilitățile celor două societăți, că RCS&RDS a plătit în total, ceva mai mult de 13 milioane de lei, adică circa 3.100.0000 de euro în perioada august 2009-mai 2011.
Și acum urmează să aflați cu ce se alege propriu zis RCS&RDS din acest contract dubios. Cu cote din profit. Care profit? Praful de pe tobă în tobă în 2009 și 2010, pentru că salonul de nunți merge în pierdere. În 2009, societatea are o pierdere de 122 de lei, potrivit Gărzii Financiare. În 2010, gaura e de 996 de lei. Abia în ultimul an din cei trei de derulare a contractului, salonul face ceva bani. Mai precis un profit de 1 milion de lei, iar RCS&RDS primește cota de profit de 15%, adică 160.000 de lei.
160.000 de lei cotă de profit, sub 40.000 de euro, după ce investise 3.1 milioane de euro
Analizând deconturile de venituri și cheltuieli, Garda Financiară identifică mai multe nereguli și concluzionează că de fapt suma încasată de BODU SRL de la RCS&RDS reprezintă de fapt un venit și constată un prejudiciu adus statului de aproape 2.1 milioane de lei, reprezentând impozitul pe profit. Mai mult, Garda Financiară amintește faptul că obiectul de activitate al RCS&RDS îl reprezintă “activități de telecomunicații prin rețele cu cabluri”, iar contractual încheiat cu BODU SRL e departe de asemenea activități. Cu alte cuvinte, în obiectul de activitate obișnuit al RCS&RDS nu intrau nunțile, botezurile, onomasticile și parastasele.
Ce face în fața inevitabilei urmăriri penale rezultate de pe urma controalelor Gărzii, administratorul RCS&RDS Ioan Bendei, cel care semnase contractul prin care RCS&RDS a plătit 3.1 milioane de euro către firma lui Mitică Dragomir și a primit înapoi cotă de profit 40.000 de euro? Bendei depune o plângere penală prin care speră probabil să obțină o pedeaspă mai mică acuzând faptul că a fost șantajat.
Ce s-a întâmplat cu plângerea penală depusă de Garda Financiară la DNA? Nici până azi, dosarul nu a ieșit de acolo.
