Durerile de şale, frigul în oase, deochiul sau argintul viu sunt doar câteva dintre problemele care i-au băgat în sperieţi pe români de-a lungul timpului. Pe vremuri, babele vindecătoare erau la mare căutare. În zilele noastre, puţini medici cred în puterea vindecătoare a descântecelor spuse la momentul potrivit.
Omul şi-a exprimat suferinţa de-a lungul timpului cum a ştiut mai bine. Şi tot cum a ştiut mai bine, şi-a găsit şi leacul. Singur sau cu ajutorul aşa numitor vraci. Asta până când peste secole au apărut medicii şi denumirile precum "frig în oase" şi-au găsit şi o denumire ştiinţifica, dar şi o investigaţie sau un tratament corespunzător cum ar fi RMN-ul sau infiltraţiile necesare unui traumatism acut.
Şi dacă lucrurile par a fi clare în cazul unor afecţiuni denumite popular, dar explicate ştiinţific, nu la fel stau lucrurile în ceea ce priveşte... deochiul. Rugăciunea ,,Tatăl Nostru'' pare a fi singurul tratament acceptat până şi de profesori în medicină.
Aşadar, medicul de familie este în mediul rural şi nu numai înlocuitorul vraciului şi a babei vindecătoare. Şi pentru că populatia în zonă este preponderent trecută de vârsta a doua şi chiar a treia nu o dată s-a confruntat cu pacienţi care prefera leacul în detrimentul unui tratament de specialitate.
In satele gălăţene spre exemplu, dispariţia vindecătorilor este regretată. Sătenii îşi aduc aminte de faptul că ei vindecau cu succes orice boală.
Medicina bolilor populare şi terapia lor câştigă pe zi ce trece tot mai mult teren în medicina zilelor noastre. Astfel că alternativele naturiste care se foloseau pe vremuri sunt folosite azi chiar şi de cei mai reputaţi medici din lume.
