"Un lanţ rece care să ne conducă în primăvară... Curios din fire cum sunt, dar mai ales inconfortabil cu boneţica de psihiatru, am ajuns la un moment dat în trecutul meu în compania unor oameni deosebiţi. M-am trezit printre ei după ce am făcut, într-o emisiune la televizor, o afirmaţie periculoasă. E vorba de membrii Grupului Român de Vaccinologie din SNMF (Societatea Naţională a Medicilor de Familie).
N-ar trebui să fie aşa, dar când i-am întâlnit erau nişte frumoşi nebuni într-o ţară confuză. Cu ei, alături de ei, şi împreună cu organizaţii civile, facem lobby pentru imunizare prin vaccin de mai bine de 5 ani. Şi a trebuit să mă educ pentru asta. A trebuit să citesc studii despre vaccinuri, inclusiv pe acelea privind riscurile lor. Am citit cercetări observaţionale, mititele, dar şi studii făcute pe sute de mii de prunci.
Şi am revizuit şi meta-analize, sau „studii făcute din studii”, care se uită sobru şi neiertător, la ce arată toate articolele de cercetare când le pui unele sub altele, dacă există sau nu un consens pe marginea protecţiei pe care o dau vaccinurile, şi profilul lor de siguranţă. Iar mai recent, ca orice om cu prea mult timp pe mâini, mi-am făcut training-ul CDC pentru ”vaccine storage and handling” (VSH). Pe româneşte asta s-ar traduce prin ”stocarea şi manevrarea vaccinurilor” (SMV).
Am vrut să înţeleg practic cum se întâmplă minunea ca o sticluţă ajunge de la Cuca Măcăii vaccinurilor la Cuca Măcăii în Vâlcea. Modulul cu pricina a fost pus la dispoziţie tuturor lucrătorilor sanitari de către cei de la Centrul de Control al Bolilor. E uşor de găsit. Şi trece în revistă absolut fiecare pas de urmat, odată ce o companie farmaceutică intră în faza de producţie în masă a unui vaccin oarecare. VSH mai înseamnă, în medicină, şi ”viteza de sedimentare a hematiilor” astfel că în următoarele folosesc acronimul românesc.
Deci, SMV. SMV este un concept creat încât de la fabricare, la administrare, să nu intervină evenimente care ar putea face actul medical inutil sau, şi mai rău, periculos. Asta presupune o listă de proceduri standard foarte simple, dar obligatorii, care să preîntâmpine varii rahaturi cum ar fi depozitarea în condiţii improprii, transportul în mijloace sub-standard, sau injectarea defectuoasă a unui ser alterat.
Vaccinurile trebuie păstrate în cutia lor originală împreună cu serul de reconstituire. Există norme (SOP/ standard operational procedures) cu liste clare de verificat. Cam cum ai şi la Poştă, sau la îmbarcarea într-un avion. Nu există scurtături. Şi nu există cârpeli. CDC a observat că principala cauză de boacănă în campaniile mari de imunizare este alterarea serului vaccinal şi ne-respectarea condiţiilor de depozitare. Un vaccin trebuie ţinut la o temperatură cât mai aproape de constant.
Ţine-l în condiţii improprii şi se strică. Repede. Du-l la terminalul de administrare (cort, cabinet medical etc) în paporniţă, iar se strică. Treaba dracului şi foarte fragile sunt aceste medicamente, dacă stai să te gândeşti. Depozitare + transport + administrare = lanţ rece (Cold Chain = CC). Lanţul rece înseamnă că la fiecare pas vrei să reduci stresul termic.
Ori pentru asta îţi trebuie un pic de imaginaţie inginerească, şi niscaiva măsuri de precauţie. Să începem cu frigiderele. În primul rând nu sunt frigidere de comerţ ca cele pe care le ai tu acasă. Tu ai acasă un frigider cu uşă, un sistem de circulare a aerului/ posibil de ionizare a lui/ şi un compartiment de refrigerare. Dacă eşti şmecher posibil că ţi-ai luat un frigider cu ”afişaj” şi dormi liniştit noaptea că-ţi stau brânzica şi iaurtul la 5 grade Celsius.
Că doar aşa scrie pe el. Ei, frigiderele folosite în regim CC trebuie dotate cu sonde termice. Sondele termice trebuie să aibă un sistem de alarmă în caz că au loc oscilaţi ne-permise în spaţiul de depozitare al vaccinului. Alarmele trebuie să aibă un sistem tip DDL/ digital data-logger/ adică să poată ”memora” pe o perioadă de timp, în regim puls (cam o dată la 30 de minute), temperatura înregistrată în interiorul camerei de depozitare. CDC NU recomandă folosirea termometrelor obişnuite sau a frigiderelor ”din comerţ” pentru că au modificări ale calibrării instrumentelor.
La fel şi pentru sistemele de refrigerare, unele care ar putea pune probleme în campania de vaccinare anti-COVID pentru că cer temperaturi foarte scăzute. După care personalul. Personalul trebuie instruit de sus până jos cu privire la SMV, CC şi SOP în ce priveşte produsul respectiv.
Mai mult, personalul trebuie instruit cu privire la documentarea incidentelor care pot să apară într-un CC şi raportarea lor rapidă, împreună cu un checklist (fişă de raport) care să dea personalului instrumentul de a raporta, şi rezolva, rapid evenimentul. CDC a observat că e mult mai simplu, şi mai ieftin, să bagi bani în aceste lucruri decât să pierzi uneori zeci de mii de doze de vaccin, dar şi să sacrifici vaccinarea a zeci de mii de oameni.
Echipamentele trebuie ţinute în zone care au, la rândul lor, un ambient termic măsurat şi stabil. Trebuie să aibă (apud România) sisteme electrice dedicate, să nu împartă priză cu alte echipamente electrice, eventual cu alertă de tensiune, şi ştecăr securizat (evident, se mai întâmplă uneori să scoată femeia de serviciu un cablu din priză când face curat ca să ajungă fix acolo unde vrea mopul ei).
Sistemele electrice dedicate, în caz că pică reţeaua sau au loc oscilaţii de tensiune, trebuie să aibă sisteme de back-up pe bază de generator electric. Generatoarele electrice, prin SOP, trebuie verificate minim de două ori pe an, sau – cum e cazul în campaniile masive de imunizare – înaintea debutului operaţiunii.
Fiecare produs are un ”paşaport” de identitate care trebuie logat într-o fişă de dispensare. Şi fiecare lot trebuie înregistrat atât în format scris cât şi electronic. Evidenţa fiecărui vaccin trebuie păstrată de la producţie la administrare, iar tichetele trebuie să fie păstrate şi îndosariate astfel încât să fie eligibile ulterior pentru audit. Trebuie spus că, oricât de mundan şi plicticos pare acest demers, deîndată ce înţelegi furnicarul uman implicat în penumbra vaccinului pe care tu îl primeşti, te umple de smerenie.
Pentru că o groază de oameni s-au mobilizat, şi-au folosit competenţa, altruismul social şi dedicarea pentru ca tu să strâmbi din nas când te înţeapă acul. După care începe o altă muncă herculeană, şi aceea este documentare a efectelor vaccinului la pacient, şi monitorizarea stării lui post-vaccinal, dar şi raportarea în regim activ/ pasiv a efectelor (atât benefice cât şi adverse) ale medicamentului. Dar despre ele voi scrie altă dată...
Tu, pentru care carnea creşte în caserolă, roşia în lădiţă şi ciupercile champignon în raft, să nu uiţi niciodată că fiecare dintre aceste lucruri reprezintă munca unui om. Când stai tembel pe-un site obscur şi-ţi gâdili glanda conspiraţiei, tu să nu uiţi că nu e vorba doar de ”giganţi Pharma” şi ”ocultă mondială”. E vorba de un miriad de lucruri mici, banale, care trebuie să se alinieze perfect, trebuie să funcţioneze în armonie, şi nu doar astăzi, cât şi mâine, încât şi tu, şi eu, şi noi să avem acces, să ne putem baza pe aspirina din farmacie, pe manitolul din farmacie, pe vaccinul din farmacie.
Cine ştie, poate că şi tu faci parte din acest lanţ uman. Poate că şi tu faci parte din acest lanţ rece, dar atât de fierbinte în acelaşi timp. Mâini care ating mâini, într-o perioadă de distanţare fizică şi de metrică a singurătăţii. Singuri poate că suntem, dar niciodată însinguraţi", a scris Gabriel Diaconu, pe Facebook.
