Pentru mulţi europeni grădinăritul este o formă de petrecere a timpului liber, dar, pentru milioane de români, este un mijloc de subzistenţă, se arată într-un articol publicat vineri în cotidianul ?Financial Times?. În România există circa 4,3 milioane mici ferme aflate la limita subzistenţei, jumătate din cele nouă milioane câte numără Uniunea Europeană. Deşi calitatea de ţară membră UE va atrage după sine generozitatea Politicii Agricole Comune (PAC), va aduce şi schimbări radicale pentru populaţia României care trăieşte din agricultură. În doar câţiva ani, modernizarea şi creşterea competitivităţii vor elimina din joc mii de mici producători şi vor determina probleme sociale.
Multe ferme de talie mare, în special cele producătoare de cereale, vor începe să beneficieze de pe urma subvenţiilor venite de la UE. La început, plăţile directe vor fi la doar 25% din cele acordate în vechile state membre UE. Subvenţia de bază va fi de 50 de euro pe hectar anual şi va creşte treptat, ajungând în 2014 la nivelul celor de care beneficiază fermierii vest-europeni. În plus, unii fermieri vor primi şi nişte fonduri de la guvern, de exemplu 30 de euro pe hectar pentru culturile de cereale şi 200 de euro pentru cele de tutun. Rămâne însă întrebarea când anume vor începe să vină subvenţiile.
Cel mai greu loviţi de aderarea la UE vor fi micii fermieri, ce reprezintă circa 1 milion. Aceste ferme nu sunt destul de mari pentru a rămâne competitive. În România, o fermă medie are o suprafaţă de 3,3 hectare, comparativ cu 18,7 hectare în UE. Guvernul încearcă să încurajeze consolidarea fermelor, oferind rente de 100 de euro pe hectar anual proprietarilor bătrâni care îşi vând pământul şi de 50 de euro celor care îl dau în arendă. Până acum, 23.000 de ferme au fost atrase în acest program, transferând drepturile de proprietate asupra a mai mult de 135.000 de hectare.
Rompres
