Maria Nițescu a explicat pe pagina personală de Facebook ce este norovirusul, cum se transmite acesta și care sunt măsurile de prevenire a infectării.
„Norovirusul reprezintă principala cauză a gastroenteritei acute la persoane din toate grupele de vârstă. Infecția cu acest virus se poate întâlni pe tot parcursul anului, dar mai cu seamă în intervalul noiembrie-aprilie.
Principalele căi de transmitere sunt prin contact direct cu persoana infectată (este frecvent întâlnită această modalitate de transmitere în spitale, centre de îngrijire, colectivități, dar și intrafamilial) și prin transmitere indirectă, prin consum de alimente și apă contaminate, sau prin intermediul suprafețelor contaminate.
Contagiozitatea apare înainte de debutul bolii și persistă încă 2 zile după remiterea simptomatologiei. Persoanele ce prezintă vărsături sunt mult mai contagioase decât cele asimptomatice.
Alimentele pot fi contaminate în orice punct al lanțului alimentar „de la fermă la furculiță”, însă majoritatea sunt contaminate în timpul preparării de către lucrătorii infectați.
Alimentele gata de consum (salatele și fructele) și alimentele care sunt manipulate direct cu mâna după prelucrarea termică sunt asociate cel mai frecvent cu focarele de gastroenterită acută determinată de norovirus.
În industria alimentară lucrătorii infectați contaminează alimentele gata de consum (vegetale verzi și fructe ce se consumă ca atare, sau fructele de mare ce se consumă neprelucrate termic).
Este bine cunoscut faptul că prevenirea și controlul infecției cu norovirus sunt dificil de realizat din cauza caracteristicilor acestui virus și anume: contagiozitate mare (se consideră că 10 particule virale sunt suficiente pentru a produce boala), stabilitate mare în mediu rezistând câteva zile pe suprafețe inerte și în apa clorinată, până la 7 zile la temperatura de refrigerare (<10 °C ) și până la 6 luni la temperaturi negative de -20 °C (temperatura de păstrare a alimentelor congelate).
Măsurile de prevenire a infecției cu norovirus se concentrează pe:
- Igiena frecventă a mâinilor cu apă și săpun timp de minimum 20 secunde, în mod obligatoriu după folosirea toaletei, înainte de prepararea alimentelor, înainte de a mânca, după ce am atins diverse suprafețe frecvent atinse și de alte persoane. Folosirea antisepticului pe bază de alcool poate completa spălatul mâinilor cu apă și săpun, dar nu îl poate înlocui.
- Limitarea contactului cu persoane bolnave (gastroenterite) și izolarea acestor persoane încă 48 ore după remiterea simptomelor (foarte importantă această măsură în colectivități, dar și intrafamilial; de exemplu dacă un copil a fost diagnosticat cu gastroenterită cu norovirus, doar mama să fie cea care să aibă un contact apropiat).
- Decontaminarea suprafețelor frecvent atinse din mediu (clanța ușilor, telecomenzile, întrerupătoarele etc), a jucăriilor, a toaletelor.
- Reguli elementare de igiena alimentației: spălarea legumelor și fructelor înainte de consum, decontaminarea suprafețelor în contact cu alimentul din bucătării, a ustensilelor de bucătărie și a vaselor/veselei folosite.
- Un aspect foarte important de reținut este faptul că decontaminarea include curățarea cu apă și detergent pentru îndepărtarea substanțelor organice și apoi dezinfecția cu produse pe bază de clor sau alte substanțe chimice active pe norovirus, utilizate conform recomandărilor producătorului în ceea ce privește concentrația soluției de lucru, timp de contact cu suprafețele etc.
- În orice unitate de alimentație publică, în unitățile de catering, în industria alimentară, implementarea sistemelor de managementul siguranței alimentului (HACCP) este obligatorie și conform legislației existente trebuie respectate o serie de cerințe. Este foarte important ca lucrătorii să cunoască și să aplice noțiunile elementare de igienă referitoare la igiena individuală și la manipularea alimentelor gata de consum (interzisă manipularea acestor alimente direct cu mâna).
În plus, este obligația șefilor de tură să se asigure că persoanele cu afecțiuni digestive manifestate prin diaree și vărsături nu vor fi acceptate la muncă până când nu au dovada medicală că pot desfășura activități în contact cu alimentul.
Respectarea legislației în domeniul alimentar poate reduce foarte mult rata infectării cu acest virus.
- Implementarea ghidurilor de bune practici în agricultură pentru a preveni contaminarea legumelor și fructelor înainte de recoltare sau în timpul recoltării de către lucrători infectați.
- Pentru centrele rezidențiale, spitale, alte tipuri de colectivități, măsurile sunt asemenătoare și se bazează pe izolarea bolnavilor, igiena mâinilor, curățarea și dezinfecția suprafețelor frecvent atinse și a toaletelor, triajul epidemiologic al personalului, limitarea accesului vizitatorilor.
Măsuri suplimentare vor fi adresate și cantinei/blocului alimentar, oficiilor alimentare și persoanelor ce prepară și distribuie masa pacienților atunci când se stabilește că un aliment contaminat a stat la baza izbucnirii focarului.”, a scris doctorul Maria Nițescu.
