Zeci de mii de fumători nemulţumiţi de legea care nu le mai permite să aprindă ţigara în spaţiile publice au semnat, în cele câteva zile de la intrarea în vigoare a interdicţiei, petiţii prin care solicită Guvernului să „îndulcească” normele. Fumătorii spun că se simt „discriminaţi, marginalizaţi, suprimaţi” şi aduc argumente legale sau chiar religioase prin care îşi apără dreptul de a fuma în spaţii publice, scrie Jurnalul Naţional.
O astfel de petiţie, prin care se solicită o ordonanţă de Guvern care să permită amenajarea de locuri speciale pentru fumători în spaţiile publice a adunat în două zile peste 25.000 de semnături, scopul fiind de a se strânge 100.000 de adeziuni. Iniţiatorii pledează pentru dreptul „creştinesc” de a fuma, precizând că Dumnezeu a creat omul cu liber arbitru, iar a-i interzice dreptul de a decide dacă să fumeze sau nu este un abuz. „Pentru a nu renunţa la ideea de perfecţiune a naturii divine, gânditorii creştini Vasile cel Mare şi Fericitul Augustin recu-nosc existenţa liberului arbitru, adică libertatea omului de a alege între posibilităţile care i se oferă”, amintesc autorii petiţiei, care adaugă că liberul arbitru, implicit decizia de a fuma stau la baza democraţiei. „Nu suntem criminali, infractori, violatori să fim marginalizaţi. Tocmai din acest motiv trebuie găsită o soluţie de mijloc fără ca o parte a populaţiei să se simtă discriminată, condi-ţionată şi suprimată”, se arată în petiţie.
Atentat la sănătate
Iniţiatorii petiţiei atrag atenţia că interzi-cerea fumatului în spaţii publice pune în pericol atât sănătatea fumă-torilor, cât şi pe cea a apropiaţilor lor, date fiind nervozitatea pe care un fumător privat de viciul său o poate acumula şi posibilitatea ca acesta să se manifeste violent. „Puneţi în pericol sănătatea multor milioane de oameni. Dacă nu credeţi, ieşiţi afară iarna de la cald la rece de câteva ori să vedeţi ce se întâmplă (...) Orice doctor din lume vă poate spune care sunt riscurile să forţati un doctor, poliţist, profesor să nu aibă un cadru normal în care să îşi poată desfăşura viciul. Sau un poliţist cu probleme de stres deţinător de armă să nu îşi poată satisface viciul”, atenţionează petiţionarii.
Cum se poate modifica legea fumatului
Petiţionarii, chiar dacă cer amendarea legii, se opun iniţiativei similare iniţiate în Parlament de deputatul Daniel Fenechiu. Aceştia susţin că modificările propuse de Fenechiu – posibilitatea de a exista cluburi de fumători cu intrarea pe baza unui certificat de membru şi cea de a se fuma în terase acoperite – sunt insuficiente, ei insistând să existe spaţii amenajate în interior pentru fumători. O lege organică poate fi modificată sau iniţiată dacă se creează un grup de iniţiativă cetă-ţenesc. Pentru acest lucru este nevoie de semnăturile a 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, care să provină din cel puţin un sfert dintre judeţele ţării.
Generaţia fără acces la ţigări
Persoanele născute după anul 2000 nu ar mai avea niciodată dreptul să cumpere ţigări, dacă un proiect de lege iniţiat de Asociaţia Medicilor Norvegieni, principalul promotor al combaterii efectelor fumatului din această ţară, va fi adoptat. Legea va interzice vânzarea de ţigări pentru persoanele născute după anul 2000 chiar şi după ce acestea împlinesc vârsta de 18 ani, scopul fiind ca noile generaţii să nu se mai apuce de fumat. Asociaţia Medicilor Norvegieni, care are o mare influenţă în această ţară, face presiunii asupra guvernului să adopte această lege până în 2018, când ar putea produce efecte. Norvegia şi-a propus ca fumatul să devină istorie până în anul 2035, în această ţară.
Prima victimă a legii antifumat a fost un tânăr de 19 ani din Iaşi. Acesta a fost bătut până a leşinat de un bodyguard pentru că îşi aprinsese ţigara în faţa unui bar. În Timişoara, cinci persoane au fost amendate pentru că fumau în parc, lângă copii.
