Președintele Klaus Iohannis a avizat, marți, urmărirea penală a patru foști miniștri din dosarul Rompetrol II, dosar în care procurorii anchetează modul cum a fost privatizată Petromidia.
Este vorba despre Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea, acuzați de DIICOT de constituire de grup infracțional organizat și delapidare.
Potrivit procurorilor, ei au ajutat la ștergerea unei datorii de 600 milioane de dolari pe care o avea rafinăria.
”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis marți, 31 mai a.c., Ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală a domnului Tănăsescu Nicolae Mihai, fost Ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000 - 2004; a domnului Popescu Ioan Dan, fost Ministru al Economiei şi Comerţului în perioada 2003 - 2004; a domnului Vlădescu Teodor Gheorghe Sebastian, fost Ministru al Finanţelor Publice în perioada 2005 – 2007, respectiv în perioada 2009 – 2010 şi a domnului Pogea Gheorghe, fost Ministru al Finanţelor Publice în perioada 2008 – 2009, pentru a se proceda conform legii”, informează Administrația Prezidențială.
Cererea DIICOT i-a fost transmisă șefului statului în cursul săptămânii trecute.
Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestor cereri.
Dosarul Rompetrol II
DIICOT susține că, în perioada septembrie - octombrie 2003, ministrul Finanțelor, Mihai Tănăsescu, și ministrul Economiei și Comerțului, Dan Ioan Popescu, "și-au exercitat cu rea-credință atribuțiile de serviciu, în urma unei înțelegeri cu Dan Costache Patriciu, George Philip Stephenson și Alexandru Nicolcioiu, în sensul inițierii și promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA, la data de 30.09.2003, în cuantum de aproximativ 603.000.000 dolari au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice".
Urmare a activității celor doi foști miniștri, la data de 24 octombrie 2003, în ședința de Guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispozițiilor HG 555/2001 și a Legii 24/2000, "nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative".
În acest sens, procurorii menționează că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiției la data de 27 octombrie 2003, conținutul acesteia fiind însă diferit de conținutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ.
În ceea ce îl privește pe Dan Ioan Popescu, DIICOT susține că acesta a continuat să sprijine grupul infracțional organizat inițiat de către Dinu Patriciu și după încetarea calității de ministru, "depunând mărturie în cauza arbitrală a ARB/06/03, pendinte în fața Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiții (ICSID), în favoarea Rompetrol Group, declarație în care a făcut afirmații neadevărate".
Totodată, s-a reținut că Sebastian Vlădescu, ministrul Finanțelor Publice în perioadele 22 august 2005 - 5 aprilie 2007, 23 decembrie 2009 - 3 octombrie 2010, precum și Gheorghe Pogea, ministru al Finanțelor Publice în perioada 22 decembrie 2008 - 23 decembrie 2009, "cu rea-credință, nu au respectat dispozițiile art. 8 al. 2 din OUG 118/2003, modificată prin Legea 89/2005, potrivit cărora, ''în termen de 6 luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligațiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidență a Valorilor Mobiliare pentru tranzacționarea acestora pe piețele reglementate, în condițiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare", și au blocat adoptarea HG care să permită vânzarea obligațiunilor pe Bursa de Valori București, iar statului român să-și recupereze creanțele.
În 2001, Dinu Patriciu a cumpărat de la FPS pachetul majoritar de acțiuni de la rafinăria Petromidia, iar în anul 2003 Guvernul Năstase a adoptat o ordonanță de urgență prin care datoriile istorice ale Rompetrol Rafinare Constanța în valoare de 600 de milioane de dolari au fost transformate în obligațiuni subscrise de către stat.
În anul 2007, Dinu Patriciu a vândut Rompetrol Group companiei kazahe KazMunaiGaz, pentru suma de 2,7 miliarde euro, iar în luna mai 2016 compania chineză CEFC a anunțat că va plăti 680 milioane de dolari pentru achiziția a 51% din acțiunile KMGI (fostul Rompetrol Group).
