Pasagerii care ajung în Aeroportul Otopeni sunt nevoiți să plătească preţuri exorbitante la unele dintre cele mai banale produse de panificație sau de patiserie.
Mai exact, cei care sunt cu adevărat înfometați pot ajunge să plătească în aeroport între 26 şi 43 de lei pentru un sandviș cu salam şi cașcaval sau pentru o felie de pizza.
Dacă mai adăugăm şi o apă plată la 0,5 l mai trebuie să scoatem din buzunar nu mai puţin de 26 de lei.
Nici deserturile nu se lasă mai prejos. Un croissant cu unt costă 14 lei, în timp ce un melc cu vanilie costă 15 lei.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică la jumătatea lunii aprilie, rata inflației a crescut la 10,2% în luna martie. Iar aceasta se reflectă în preţurile alimentelor de bază şi în preţurile produselor preparate din alimentele de bază.
În acest context, comercianții din aeroportul Otopeni, unul dintre locurile renumite ca fiind încă de acum mulţi ani foarte scumpe, s-au văzut nevoiți să crească şi ei preţurile produselor alimentare, notează romaniatv.net
De asemenea, la începutul acestei luni, Organizația Națiunilor Unite a declarat că războiul din Ucraina a dus la un „salt uriaș” al prețurilor la alimente, deoarece acestea au atins un nou record în martie.
Aceste creșteri au venit în timp ce războiul a întrerupt livrările de la cel mai mare exportator de ulei de floarea-soarelui din lume, iar costul alternativelor a crescut.
Ucraina este, de asemenea, un mare producător de cereale, cum ar fi porumbul și grâul, care au crescut brusc și ca preț.
Dintre alimente, cel mai mult s-au scumpit cartofii, cu 36,5%, şi uleiul comestibil, cu 32,33%, în martie 2022 faţă de martie 2021. Carburanții s-au scumpit cu 34,16%, în martie 2022 faţă de martie 2021, iar veștile de la Banca Mondială nu sunt deloc bune.
Banca Mondială avertizează că urmează o creștere de 37% a prețurilor la alimente
Lumea se confruntă cu o ”catastrofă umanitară” din cauza unei crize alimentare apărute în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, potrivit președintelui Băncii Mondiale, David Malpass.
Într-un interviu pentru BBC, Malpass a avertizat că creșterile record ale prețurilor alimentelor ar împinge sute de milioane de oameni în sărăcie și scăderea nutriției, dacă această criză va continua.
Banca Mondială calculează că ar putea exista o creștere ”uriașă” de 37% a prețurilor la alimente, ceea ce îi va afecta puternic pe cei săraci, care „vor mânca mai puțin și vor avea mai puțini bani pentru orice altceva, cum ar fi școala. Și asta înseamnă că este o criză nedreaptă.
Îi lovește cel mai tare pe cei mai săraci. Așa s-a întâmplat și cu COVID".
Creșterile prețurilor sunt ample și profunde, a spus el: ”afectează alimentele de toate felurile uleiurile, cerealele și apoi intră în alte culturi, culturile de porumb”.
A fost suficientă hrană în lume pentru a hrăni pe toată lumea, a spus el, iar stocurile globale sunt mari după standardele istorice, dar va trebui să existe un proces de partajare sau de vânzare pentru a duce hrana acolo unde este nevoie.
De asemenea, șeful Băncii Mondiale a avertizat cu privire la o ”criză în cadrul unei crize” care decurge din incapacitatea țărilor în curs de dezvoltare de a-și achita datoriile mari din cauza pandemiei, pe fondul creșterii prețurilor la alimente și energie.
”Trebuie să fim îngrijorați de o criză a datoriilor, cel mai bun lucru pe care îl putem face este să începem devreme pentru a acționa din timp pentru a găsi modalități de a reduce povara datoriei pentru țările care au datorii nesustenabile, cu cât amânați mai mult timp, cu atât mai rău este”, a adăugat el.
ONU a spus că ”războiul din regiunea Mării Negre a răspândit unde de șoc pe piețele pentru cereale de bază și uleiuri vegetale”.
Indicele ONU al prețurilor la alimente urmărește cele mai comercializate mărfuri alimentare din lume - măsurând prețurile medii la cereale, ulei vegetal, lactate, carne și zahăr.
Prețurile la alimente sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 60 de ani, potrivit indicelui, după ce au crescut cu aproape 13% în martie, după recordul din februarie.
Prețurile mărfurilor alimentare erau deja la cote maxime din ultimii 10 ani înainte de războiul din Ucraina, potrivit indicelui, din cauza problemelor legate de recolta globală.
