Calea ferată Bumbeşti-Livezeni, impresionant monument de arhitectură feroviară, a fost inaugurată oficial la 31 octombrie 1948; nu mai puţin de 35 de poduri şi viaducte se înlănţuie pe cei 31 de kilometri ai traseului, alături de 39 de tuneluri şi numeroase ziduri de sprijin. La 65 de ani de la deschiderea ei, linia rămâne cea mai complexă construcţie de acest tip realizată pe teritoriul României; însă, şi astăzi, prezentarea ei rămâne tributară falselor clişee, potrivit cărora s-ar număra printre „marile realizări ale glorioşilor ani de început ai Republicii Populare România”. În realitate, despre o magistrală care să traveseze Carpaţii se discuta încă din 1874; construcţia primului ei tronson a demarat în 1886, iar în 1916, linia ajunsese deja la Bumbeşti... În 1942, cu prilejul unei vizite oficiale a ministrului Transporturilor şi a directorului general al CFR pe şantierul liniei Bumbeşti-Livezeni, se fac sumedenie de fotografii, înfăţişând stadiul lucrărilor în câteva puncte de pe traseu: poduri, tuneluri, viaducte. Alături de lunga istorie a drumului de fier, „Historia” vă prezintă în exclusivitate câteva dintre aceste fotografii inedite.
Cititorul dornic să cunoască adevărul despre linia Bumbeşti-Livezeni – acest monument viu al tehnicii româneşti din anii primei jumătăţi a secolului XX – va descoperi, adeseori cu stupoare, că întâia menţiune scrisă a ideilor privind construcţia unei legături directe între Oltenia şi Transilvania a apărut încă din anul 1874, în textul „Convenţiei pentru joncţiunea feroviară între România şi Austro-Ungaria”; prin acest document, statele semnatare se obligau ca în cel mai scurt timp să deschidă două conexiuni transfrontaliere, prin punctele de vamă de la Predeal şi Vârciorova.
Mai mult, în cadrul negocierilor bilaterale ce au avut loc la Bucureşti au fost identificate alte trei variante de traversare a Carpaţilor, între traseele propuse regăsindu-se şi calea ferată ce avea să străbată Defileul Jiului.
În iulie 1888 soseşte primul tren în gara din Târgu Jiu
Declarată lucrare de utilitate publică la 15 mai 1882, prin Înaltul Decret Regal Nr. 1387, construcţia primului tronson al viitoarei magistrale – calea ferată Filiaşi-Cărbuneşti – a demarat în primăvara anului 1886. La scurt timp după deschiderea şantierului, proiectul iniţial ce prevedea folosirea ecartamentului îngust a suferit o importantă modificare, studiile elaborate de Serviciul Lucrări Noi reliefând faptul că bugetul alocat acoperea costurile necesare realizarii unei linii cu ecartament normal.
Inaugurat la 16 ianuarie 1888, noul drum de fier nu s-a oprit însă la Cărbuneşti, şase luni mai târziu, la 1 iulie 1888, locuitorii din Târgu Jiu fiind martorii unui moment unic – sosirea primului tren în gara localităţii lor, ce a rămas „capăt de linie” timp de 27 de ani.
Izbucnirea Primului Război Mondial a determinat Direcţia Generală C.F.R. să reia, la 1 octombrie 1915, în ritm de maximă urgenţă, lucrările la cel de-al treilea tronson al viitoarei linii transcarpatice, traseul său fiind indispensabil pentru apărarea zonei de nord a Olteniei şi implicit a frontierei României în faţa unui posibil atac prin care trupele austro-ungare ar fi urmat să forţeze pasurile Vâlcan şi Lainici.
Realizaţi prin intermediul Serviciului Lucrărilor Noi, condus de eminentul inginer Nicolae I. Petculescu, al antreprizelor particulare Dimitrie Maimorolu (terasamente) şi Tiberiu Eremia (construcţii metalice) şi al militarilor Batalionului 1 Căi Ferate, cei 16 kilometri ai liniei Târgu Jiu-Bumbeşti au putut fi deschişi circulaţiei după numai şase luni, în ziua de 1 aprilie 1916.
Continuarea pe historia.ro
