1 septembrie este începutul anului bisericesc, care marchează, pentru creștinii ortodocși, începutul unui nou an liturgic. Spre deosebire de anul civil, care începe la 1 ianuarie, anul bisericesc începe la 1 septembrie și se încheie la 31 august. Ziua are o importantă semnificație spirituală și este legată de începutul propovăduirii Evangheliei de către Mântuitorul Iisus Hristos.
Începutul Anului Bisericesc va fi marcat și printr-o slujbă de Te Deum la Catedrala Națională. Potrivit programului anunțat de Patriarhia Română, slujba este programată marți, 1 septembrie, între orele 10:00 și 10:30, în interiorul Catedralei Naționale, în cadrul Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși.
De ce începe anul bisericesc pe 1 septembrie. Semnificația zilei
Potrivit tradiției Bisericii, data de 1 septembrie este legată de începutul creației lumii, dar și de începutul activității publice a Mântuitorului. Basilica.ro explică faptul că, după tradiția moștenită din Legea Veche, în această zi ar fi început creația lumii, iar tot în luna septembrie Iisus Hristos Și-ar fi început activitatea de propovăduire.
În Evanghelia după Luca este relatat momentul în care Mântuitorul intră în sinagoga din Nazaret și citește din prorocul Isaia, vestind „anul bineplăcut Domnului”. Potrivit tradiției bisericești, acest moment a stat la baza rânduirii zilei de 1 septembrie ca început al anului bisericesc.
Data a fost stabilită de Sfinții Părinți la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325. Potrivit explicațiilor publicate de Basilica.ro, cei 318 Părinți participanți au rânduit 1 septembrie ca început al noului an bisericesc, în legătură cu începutul propovăduirii Evangheliei de către Hristos.
Anul bisericesc nu este doar o succesiune de date și sărbători, ci reprezintă, în viziunea Bisericii, o recapitulare a istoriei mântuirii. În centrul său se află Învierea Domnului, sărbătoarea Sfintelor Paști, în jurul căreia sunt organizate principalele perioade liturgice.
Anul bisericesc ortodox este împărțit în trei
Anul bisericesc ortodox este împărțit în trei mari perioade: Triodul, perioada pregătirii pentru Paști și a Postului Mare, Penticostarul, perioada de la Învierea Domnului până la Duminica Tuturor Sfinților, și Octoihul, perioada postpascală care continuă până la începutul Triodului.
Începutul și sfârșitul anului bisericesc au, de asemenea, o legătură cu două mari sărbători închinate Maicii Domnului. Anul se apropie de final în august, când este prăznuită Adormirea Maicii Domnului, pe 15 august, iar noul ciclu începe în septembrie, luna în care este sărbătorită Nașterea Maicii Domnului, pe 8 septembrie.
Pentru credincioși, 1 septembrie este astfel și un moment de reflecție asupra trecerii timpului și de rugăciune pentru binecuvântarea lunilor care urmează. În biserici se poate oficia slujba de Te Deum, prin care este cerută binecuvântarea lui Dumnezeu pentru noul an bisericesc.
Tradiții și supertiții la începutul Anului Bisericesc
În tradiția populară românească, ziua de 1 septembrie este însoțită de mai multe obiceiuri și credințe legate în special de vreme și de bunul mers al gospodăriei.
Una dintre credințele păstrate în unele zone spune că vremea din prima zi a anului bisericesc poate indica felul în care va fi vremea în perioada următoare. Se spune că, dacă plouă pe 1 septembrie, primăvara următoare ar urma să fie una ploioasă.
O altă credință populară spune că nu este bine să faci treburi în casă în această zi, existând superstiția că gospodăria ar putea fi lovită de vreme rea, cu tunete, fulgere sau trăsnete.
De asemenea, în unele zone se păstrează credința că persoanele care își îmbracă hainele pe dos pe 1 septembrie ar fi ferite de ghinion și de duhurile rele. Acestea sunt însă credințe populare și superstiții, nu rânduieli ale Bisericii.
Pe 1 septembrie este prăznuit și Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul, călugărul originar din Scythia Minor, Dobrogea de astăzi, cunoscut pentru contribuția sa importantă la cronologia creștină. El este inclus în calendarul zilei alături de Sfântul Cuvios Simeon Stâlpnicul.
Sfântul Dionisie Exiguul a rămas cunoscut în istorie și pentru calculul anilor pornind de la Nașterea lui Hristos, sistem care a contribuit la formarea erei creștine folosite astăzi pe scară largă. El a renunțat la era lui Dioclețian și a propus numărarea anilor începând cu Întruparea Domnului.
Astfel, 1 septembrie nu reprezintă doar începutul toamnei în calendarul civil, ci și începutul unui nou ciclu liturgic pentru Biserica Ortodoxă. Ziua este un prilej de rugăciune, de mulțumire pentru timpul trecut și de cerere a binecuvântării pentru anul bisericesc care începe.
