Întâmpinarea Domnului, sărbătoare cu cruce roșie pe 2 februarie, este unul dintre marile praznice împărătești ale Bisericii Ortodoxe, celebrată anual la 40 de zile după Nașterea lui Iisus Hristos. Această zi are o profundă semnificație religioasă și este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare păstrate din generație în generație.
Ce semnificație are Întâmpinarea Domnului sărbătorită pe 2 februarie
Întâmpinarea Domnului comemorează momentul în care Pruncul Iisus a fost adus la Templul din Ierusalim de către Fecioara Maria și dreptul Iosif, conform Legii Vechiului Testament, la 40 de zile de la naștere. Aici, Pruncul este întâmpinat de dreptul Simeon și de prorocița Ana, care recunosc în El pe Mesia cel așteptat.
Din punct de vedere religios, Întâmpinarea Domnului, sărbătoare pe 2 februarie, simbolizează întâlnirea dintre Legea Veche și Legea Nouă, dar și lumina adusă de Hristos în lume. De aceea, în această zi, în biserici are loc slujba de sfințire a lumânărilor, care sunt considerate simboluri ale credinței, protecției și luminii divine.
Tradiții românești de Întâmpinarea Domnului
În tradiția populară românească, Întâmpinarea Domnului este cunoscută și sub denumirea de Stretenie și este considerată o zi de hotar între iarnă și primăvară. Se spune că, în funcție de vremea din această zi, oamenii pot prezice cum va fi restul iernii.
În multe zone ale țării, credincioșii duc lumânări la biserică pentru a fi sfințite, păstrându-le apoi în case pentru a fi aprinse în momente grele, la furtuni sau boli. Totodată, tradiția spune că nu este bine să se muncească în această zi, pentru a fi feriți de necazuri și boli pe parcursul anului.
Întâmpinarea Domnului rămâne, astfel, o sărbătoare importantă atât din punct de vedere religios, cât și cultural, marcând speranța, lumina și începutul unui nou ciclu al naturii.
Ştiri video recomandate
