Antena 3 CNN Actualitate Religie Tradiţii în Duminica Tomii sau Duminica Albă. Ce semnificaţie are prima zi de duminică, după Paşte

Tradiţii în Duminica Tomii sau Duminica Albă. Ce semnificaţie are prima zi de duminică, după Paşte

A.E.D.
2 minute de citit Publicat la 20:00 18 Apr 2026 Modificat la 20:00 18 Apr 2026
colaj 2 poze in care apar Mănăstirea Stavropoleos, Bucureşti, şi o icoană cu Sfântul Apostol Toma
Mănăstirea Stavropoleos, Bucureşti, şi o icoană cu Sfântul Apostol Toma. Sursa colaj foto: Getty Images & doxologia.ro

În prima duminică după Paște, creștinii ortodocși sărbătoresc Duminica Tomii sau Duminica Albă, zi care, în tradiția populară, cunoscută sub numele de Paștele Blajinilor. În România, această zi este marcată de obiceiuri vechi – de la pomenirea celor adormiți la mesele împărțite în cimitire –, într-un moment în care bucuria Învierii se împletește cu memoria celor plecați și cu tradițiile păstrate din generație în generație.

De ce prima duminică după Paşte se numeşte "Duminica Tomii"

Prima duminică după Paște poartă numele de "Duminica Tomii" dintr-un episod esențial relatat în Evanghelii, care îl are în prim-plan pe Sfântul Apostol Toma. Acesta a refuzat inițial să creadă în Învierea Lui Iisus Hristos, cerând dovezi concrete. La opt zile după Paște, Mântuitorul i se arată și îl îndeamnă să se convingă, moment care devine simbolul trecerii de la îndoială la credință.

Dincolo de acest episod biblic, ziua are o semnificație mai largă în spiritualitatea creștin-ortodoxă, marcând încheierea Săptămânii Luminate și reafirmarea mesajului Învierii. Este o zi care vorbește despre legătura dintre întrebări și credință, sugerând că drumul spiritual poate porni din îndoială, dar se împlinește prin încredere.

Duminică, 19 aprilie, creștinii ortodocși pot rosti rugăciunea către Sfântul Apostol Toma, văzut ca un simbol al omului care caută adevărul și ajunge, prin întâlnirea cu Hristos, la o credință profundă și asumată.

Semnificaţia sărbătorii

Semnificația pentru Duminica Tomii este strâns legată de ideea de reînnoire spirituală și de întărire a credinței după bucuria adusă de Paște. Această zi transmite credincioșilor că drumul credinței nu este întotdeauna lipsit de îndoieli, dar că acestea pot deveni pași spre o înțelegere mai profundă. În plan simbolic, sărbătoarea invită la introspecție, la regăsirea echilibrului interior și la redescoperirea valorilor care dau sens vieții.

Totodată, în tradiția ortodoxă, această duminică are și o dimensiune comunitară puternică, fiind un moment în care legătura dintre cei vii și cei adormiți este reafirmată, mai ales prin obiceiurile asociate cu Paștele Blajinilor. Gesturile de pomenire, mesele împărțite și întâlnirile de familie reflectă nu doar respectul pentru trecut, ci și continuitatea credinței dincolo de generații, transformând sărbătoarea într-un prilej de comuniune și solidaritate.

Care sunt tradiţiile în Duminica Albă

Cunoscută și ca Duminica Albă, în Duminica Tomii, tradițiile din România diferă de la o regiune la alta, dar păstrează aceeași idee centrală: pomenirea celor adormiți și continuarea bucuriei pascale. În Moldova și în zonele apropiate de granița estică, ziua este puternic legată de Paștele Blajinilor, cu vizite la cimitire, mese întinse pe morminte și împărțirea de pachete.

Iar în Muntenia, accentul cade mai mult pe mersul la biserică, pomeniri și gesturi de milostenie, iar în Transilvania tradițiile sunt mai discrete, centrate pe familie, rugăciune și curățarea mormintelor, fără manifestări ample în cimitire.

Tradiții în Duminica Albă, pe regiuni:

  • Moldova (inclusiv zona de est a României):

– participarea la Paștele Blajinilor în cimitire;
– mese întinse direct lângă morminte;
– împărțirea de pachete cu mâncare și băutură;
– aprinderea lumânărilor în grupuri mari;
– rugăciuni colective pentru cei adormiți;
– prezență masivă a familiilor extinse;

  • Muntenia:

– mers la biserică pentru pomenirea morților;
– împărțirea de colivă, colaci și vin;
– vizite la rude și nași;
– curățarea și îngrijirea mormintelor;
– acte de milostenie pentru persoane nevoiașe;
– atmosferă mai sobră, fără adunări mari în cimitire;

  • Transilvania:

– rugăciuni în familie pentru cei decedați;
– aprinderea lumânărilor la morminte;
– întreținerea și curățarea locurilor de veci;
– mese restrânse, în familie;
– accent pe liniște și reculegere;
– respectarea tradițiilor locale bisericești.

Dincolo de diferențele regionale, Duminica Tomii rămâne o zi în care credința, memoria și comunitatea se întâlnesc într-un echilibru profund.

Fie că este trăită prin ritualuri ample sau prin gesturi simple, această sărbătoare păstrează vie legătura dintre generații și continuă să ofere sens unei perioade în care bucuria Învierii se prelungește în viața de zi cu zi.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Longevity Magazine

x close