Antibioticele reprezintă cel mai mare progres în domeniul medical al secolului trecut. Din păcate, administrarea greșită a acestor medicamente a generat rezistența la antimicrobiene care a devenit în timp a devenit o amenințare din ce în ce mai mare pentru sănătatea umană, animală, plantelor și a mediului, în toată lumea.
Mai exact, atunci când sunt introduse pe piața, antibioticele omoară aproape toate bacteriile pentru care au fost proiectate să le ucidă. Cu timpul însă, anumite bacterii îşi dezvoltă abilitatea de a supraviețui chiar şi la doze mari din aceste medicamente. Cu alte cuvinte, devin "supervirusuri", rezistente la medicament, iar infecțiile generate de aceste noi variante devin din ce în ce mai greu de tratat.
Primul afectat de această rezistență este chiar pacientul care a luat antimicrobiene în mod eronat sau insuficient. Acesta nu va putea fi tratat la infecțiile următoare și, în plus, va transmite microbii rezistenți și către alte persoane, propagând această problemă.
România ocupă locul 3 în UE la rezistenta la antibiotice
Rezistenta la antimicrobiene este o amenințare din ce in ce mai mare pentru sănătatea publică, în toată lumea. Se estimează ca 700.000 de oameni mor in fiecare an, din cauza infecțiilor cu bacterii multi rezistente, dintre care 33.000 in Uniunea Europeana. O estimare efectuata cu datele comunicate pentru anul 2015 plasa România pe locul 3 intre statele UE privind impactul infecțiilor produse de bacterii rezistente la antibiotice (o estimare de 1740 decese, afectări de durată ale stării de sănătate).
Pandemia COVID-19 a triplat consumul de antibiotice
„Ceea ce s-a întâmplat la noi anul trecut, când cel puțin în prima parte a pandemiei, antibioticele erau invocate ca și tratamente în infecția cu SARS-CoV-2, probabil că a creat un anumit pattern care a continuat și s-a amplificat în anul 2021. Asta vizavi de tratamentul cu macrolide al acestui tip de infecție virală, lucru care s-a dovedit neadevăr și, din păcate, și periculos”, a menționat prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, în cadrul conferinței „Antibioticele între acces și exces: utilizăm responsabil – oprim rezistența, notează Societatea Română de Microbiologie pe srm.ro.
”Pentru că antibioticele sunt considerate panaceu universal, medicii care nu le prescriu, nu mai sunt considerați medici adevărați. Noi, având un tip special de comunicare cu pacienții, suntem puși în doua situații, în acest ultim an și jumătate. Una în care pacienții primesc, de exemplu în cazul Covid, un antibiotic sau medicație de la camerele de gardă sau de la serviciile de ambulanță. Atunci, întreabă: Asta este partea bună, când pacientul are încredere și te sună să te întrebe, iar tu poți să intervii și sa faci cumva ajustarea medicației", a adăugat Dr. Sandra Alexiu, Președinte Asociația Medicilor de Familie București – Ilfov, în cadrul conferinței „Antibioticele între acces și exces: utilizăm responsabil – oprim rezistența".
