Au trecut 11 luni care nu au adus schimbări majore în viaţa
românilor obişnuiti, dar care le-au arătat oficialilor de la
Bucureşti că Uniunea înseamnă reguli. Încalci
regulile, primeşti avertismente. Respecţi regulile, nimeni nu are
nimic să îţi reproşeze. Intrarea României şi a
Bulgariei în Uniunea Europeană a dus la extinderea
organizaţiei de la Atlantic la Marea Baltică în vest şi nord
şi la Marea Neagră în sud-est, iar populaţia ajunge la
aproape o jumatate de miliard. Însa cele două ţări aduc doar
1% din producţia economică, motiv pentru care cele două ţări se
tem să nu devină doar pieţe de desfacere pentru produsele din
Uniune.
Privatizările trezesc suspiciunea oficialilor europeni
În cele 11 luni de la aderare, România a
continuat să primească reproşuri. Ce e drept, nu la fel de
vehemente ca înainte de 2007. Europa are semne de întrebare în legătură cu
privatizările Automobile Craiova, Tractorul Braşov şi Petrotub.
Bruxellesul suspectează că în spatele celor trei privatizări
s-ar afla ajutoare de stat mascate, de existenţa cărora Comisia
Europeană nu a fost informată pentru a-şi da avizul.
Cu clauza de salvgardare deasupra capului
Lămuriri
sunt aşteptate în continuare şi în legatură cu taxa de
prima înmatriculare, introdusă de autorităţile de la
Bucureşti şi considerată neconformă cu normele europene pentru că
ar discrimina maşinile de mâna a doua de export. Un alt reproş
este legat de gradul mic de absorbţie a fondurilor comunitare. Chiar
şi acum există riscul activării clauzei de salvgardare pe
agricultură, caz în care România pierde finanţări de
aproximativ 100 de milioane de euro.
O
decizie de la Comisia Europeană privind clauza de salvgardare va
veni abia la jumătatea lunii decembrie. Până atunci, România
trebuie să acrediteze Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în
Agricultură. Bruxellesul a apreciat măsurile luate pentru controlul
banilor, dar a considerat că mai este nevoie de îmbunătăţirea
sistemului informatic.
În ţările membre UE a apărut o nouă problemă: IMIGRANŢII ROMÂNI
În afară de asta, România
se confruntă şi cu problema imigranţilor. Anul 2007 a început
cu atacurile din presa britanică legate de numărul mare de
imigranţi, iar acum tensunile au atins cote maxime în Italia.
Ce e drept, Parlamentul European a adoptat o rezolutie împotriva
decretului italian de expulzare a ?imigranţilor consideraţi
periculoşi pentru siguranţa naţională.
Conform acestui act, care
are valoare de recomandare pentru Comisia Europeană, decretul
italian trebuie modificat pentru a se încadra în regulile
europene privitoare la libera circulaţie a persoanelor. Rezoluţia
recomandă o monitorizare permanentă din partea Comisiei Europene a
modalităţii în care se aplica decretele de expulzare din
Italia. Va
exista şi o comisie de control a parlamentului, care va face o
supraveghere paralelă.
Oficialii de la Roma vor accepta probabil
rezoluţia europeană, dar între timp sentimentele de xenofobie
nu au fost înlaturate. Chiar ministrul de Interne italian,
Giuliano Amato, spunea că sentimentele anti-româneşti au
crescut din cauza infractorilor de origine română. Datele
statistice anuntaţe de Roma arată că în primele 7 luni ale
acestui an 11.000 din cele 29.000 de furturi comise in Italia au fost
făcute de români. Iar cifrele se referă doar la perioada de
când România a devenit membru al Uniunii Europene.
Emigrarea masivă creează probleme şi în ţară, unde se simte
lipsa forţei de muncă specializată.
UE - cu biciul pe lupta anticorupţie şi reforma în justiţie
Pe lângă
subiectele nou apărute la Bucureşti, rămân în discuţie
şi cele pe care Bruxellesul le semnalează de ani buni. Printre
acestea, lupta împotriva corupţiei şi reformarea sistemului
juridic. În raportul dat publicităţii la şase luni după
aderare, Comisia Europeană menţionează că România a
continuat să facă progrese în ceea ce priveşte remedierea
slăbiciunilor care ar putea împiedica aplicarea eficientă a
legislaţiei, politicilor şi programelor europene.
Este necesar mai
mult timp pentru a demonstra că progresele legislative importante
sunt traduse prin rezultate în domeniile-cheie. Este nevoie în
special de accelerarea eforturilor de realizare a reformei sistemului
judiciar şi de luptă împotriva corupţiei.
Viaţa politică din Bucureşti, sub lupa Bruxellesului
Bruxellesul
urmăreşte cu atenţie şi viaţa politică de la Bucureşti. Chiar
dacă în general declaraţiile făcute de politicienii europeni
sunt destul de reţinute, asta nu înseamnă că aceştia nu sunt
îngrijoraţi. Comisarul european Leonard Orban declara recent
că există chiar o ?îngrijorare serioasă? cu privire la
disputele dintre diferitele instituţii implicate în domeniul
justiţiei, dispute care afectează angajamentele pe care partea
română şi le-a asumat faţă de Uniunea Europeană.
?Ştiu
despre tensiunile dintre Preşedinte şi Premier şi cred că este
păcat că ele au dominat scena politică din România. Nu pot
să înţeleg aceste tensiuni, pentru că nu pot să ţnteleg
cum un preşedinte îşi poate ataca propriul guvern iar şi iar
şi iar. Este o situaţie ciudată? a declarat Annemie Neyts,
reprezentanta grupului ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor
din Europa).
La 11 luni după aderarea celor două ţări,
ramân speranţele că primirea lor în Uniune va fi un
succes. Comisarul pentru Justiţie, Franco Frattini, declara recent
că dacă ar fi puse în balanţă motivele de îngrijorare
cu cele de satisfacţie, atunci elementele pozitive ar predomina.
Acum, după ce şocul iniţial a trecut, Bucureştiul şi Sofia
trebuie să încerce să îşi construiască un rol în
arhitectura europeană.
La 11 luni după aderare, România şi Bulgaria sunt tot cele mai sărace din UE
Deocamdată însă, cele două
ţări rămân cele mai sarace ale Uniunii, iar salariile
plătite reflectă această situaţie. Cu doar 114 euro şi respectiv
92 de euro pe lună, românii şi bulgarii se situează pe
ultimele locuri în topul salariilor minime europene. La polul
opus sunt luxemburghezii, care au un venit minim de peste 1.500 de
euro. Potrivit Eurostat, salariul minim din România are cea mai
mică putere de cumpărare din UE.
Bulgarii în schimb, deşi au
un salariu mai mic, au o putere mai mare deoarece preţurile din ţara
lor sunt mai mici. Economia românească a avut o evoluţie bună
anul acesta, dar ritmul de creştere ar putea fi mai mic decât
cel prognozat. Inflaţia însă va depasi semnificativ cota
estimată iniţial.
În alte domenii stăm însă
mai bine. România a înregistrat în cel de-al
treilea trimestru din 2007 o creştere de 37,5% a producţiei în
sectorul construcţiilor, comparativ cu perioada similară a anului
trecut, cea mai mare dintre ţările europene, fiind urmată de
Bulgaria cu 30% şi Slovenia cu 17% potrivit datelor
Eurostat.
Exista şi domenii unde ne situăm pe primele
locuri, dar din păcate cel mai des este vorba despre clasamente
negative. De exemplu, firmele de la noi plătesc nu mai puţin de 96
de taxe şi impozite, de două ori mai mult decât în
Polonia sau Slovacia, ceea ce ne aşeaza pe primul loc în
Europa şi pe patru în întreaga lume. Un alt clasament
trist, unde din nou România este pe locul întâi,
este cel al lipsei siguranţei rutiere. În acest clasament
suntem urmaţi de irlandezi, lituanieni, unguri, bulgari şi
estonieni.
Antena 3
