Trăim vremuri grele, iar lipsa somnului poate reprezenta o adevărată problemă, mai ales că în această această perioadă ne confruntăm cu insomnii şi nu reuşim să dormim suficiente ore.
Cercetările ştiinţifice au stabilit că există o strânsă legătură între somn şi sistemul imunitar, iar lipsa cronică de somn duce, implicit, la un răspuns imunitar slab şi, ca atare la multe probleme de sănătate.
În timp ce dormim, organismul produce melatonina, un hormon binecunoscut care favorizează somnul, care sprijină și reechilibrează sistemul imunitar.
Insomniile şi tulburările de somn duc la o serie de boli
Lipsa somnului nocturn afectează funcția sistemului imunitar.
Cei care dorm mai puţin de şapte ore pe noapte, trebuie să ştie că riscul de infecții este mai mare, dar şi de a dezvolta tot felul de boli (diabet, boli cardiovasculare, boli neurodegenerative, depresie sau cancer).
De asemenea, studiile mai arată și că în timpul somnului cu unde lente (NREM), sistemul imunitar lucrează la maximum pentru a combate infecțiile.
Dr. Radu Ţincu, despre rolul somnului şi importanţa lui
"Sunt studii care atestă o corelație între rolul somnului și memoria imunitară. Este vorba despre acele procese ale celulelor imune care înmagazinează informații în legătură cu agenții patogeni, informații folosite la o nouă întâlnire cu respectivul microorganism.
Oamenii au tendința de a neglija somnul, pentru că este o activitate obișnuită, care nu creează simptome acute, imediate, și nu doare. Dar multe patologii actuale sunt cauzate de insomnii și sunt boli corelate sau agravate de tulburările de somn. Pornind de la activitatea cognitivă (atenție, memorie, gândire), și continuând cu agravarea bolilor cardiovasculare”, atrage atenția Dr. Radu Țincu, medic primar Terapie Intensivă.
Medicul subliniază că „în timpul somnului avem o recuperare a întregului organism și a tuturor aparatelor și sistemelor și, chiar dacă nu ne dăm seama, organismul nostru e sănătos prin mecanismele din timpul somnului”.
Dr. Radu Țincu descrie inclusiv o axă neuroimunitară
„Există o conexiune neuroimună la nivelul creierului. Există anumiți neuroni sau anumite celule gliale care sunt implicate în zone responsabile de sinteza și eliberarea unor substanțe ce acționează la nivel imunitar. Putem discuta despre o axă neuro-imunitară, așa cum se poate vorbi și despre axa neurodigestivă. Aceste substanțe pot fi hormoni implicați în diferențierea sau proliferarea celulelor imunitare”.
Dincolo de efectele directe ale somnului la nivelul creierului și funcției cognitive, acesta oferă organismului și sistemului imunitar șansa să se recupereze, întrucât o serie de alte sisteme și funcții sunt încetinite
„Somnul nocturn scade activitatea pentru două sisteme foarte importante: sistemul vegetativ simpatic și hipotalamo-pituitaro-adrenal. În timpul zilei, acestea eliberează hormoni de stres și mențin activitatea fizică și mentală în alertă. Este evident că scăderea lor reduce eliberarea hormonilor de stres (cortizolul) și în acest fel dă posibilitatea recuperării organismului și recuperării și reactivării sistemului imunitar”, a explicat Dr. Radu Țincu pentru good-routine.com
Cantitatea de somn de care avem nevoie diferă în funcţie de vârstă
"Bebeluşii de până la un an au nevoie între 12 şi 16 ore de somn/zi, copiii între 1 an și 2 ani – 11-14 ore de somn/zi, copiii între 3 ani şi 5 ani - între 10 şi 13 ore de somn/zi, iar copiii de 6-12 ani – 9-12 ore de somn/zi. Adolescenții între 13 și 18 ani au nevoie să doarmă 8-10 ore, iar adulţii au nevoie de peste 7 ore de somn pe zi", spune Dr. Țincu
Totuşi, dacă nu reuşim să respectăm această recomandare, este important ca aceste ore să fie recuperate în nopțile următoare.
"Dacă în 2 zile am dormit 2-3 ore, în a treia noapte nu ajunge să dormim 7 ore, este important să corectăm lipsa de somn. Cei care lucrează nopțile sau nu pot să doarmă trebuie să creasca durata somnului ulterior pentru a recupera. Există stări, precum sarcina, care pot schimba dinamica somnului. Există mitul că vârstnicii dorm mai puțin decat tinerii, dar nu este adevarat. Studiile spun că se schimbă pattern-ul somnului - vârstnicii adorm mai târziu, dar au un somn mai profund și mai lung decât tinerii", explică Dr. Țincu.
