Secțiunile montane ale Autostrăzii A1 Sibiu-Pitești nu se află în risc de a pierde finanțarea europeană de 17 miliarde de lei, ca urmare a reglementărilor de mediu în vigoare, a dat asigurări, joi, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu pentru Antena3.ro.
Acesta a precizat că la nivelul Guvernului și a ministerului de resort se vor face toate demersurile astfel încât Acordurile de Mediu să nu blocheze lucrările suplimentare care ar urmă să se desfășoare în așa numitele “zone-tampon” de protecție sau în ariile protejate.
“Facem toate demersurile, colaborăm cu toate instituțiile statului, în așa fel încât să nu se întâmple acest lucru. Exceptarea de la anumite prevederi legale a mai fost făcută de exemplu și pentru podul de peste Prut de la Ungheni. Am avut aceeași procedură care a fost simplificată printr-un alt act normativ”, a precizat secretarul de stat.
Temeri privind pierderea finanțării europene pentru loturile 2 și 3 ale Autostrăzii A1
Temerile privind pierderea fondurilor europene și blocarea șantierelor pe secțiunile montane 2 și 3 ale A1 au apărut după ce, pe data de 21 octombrie, pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost pusă în dezbatere o propunere de Ordonanță de Urgență privind recunoașterea A1 Sibiu-Pitești proiect major de importanță națională. În document, inițiatorii avertizează că România ar putea pierde finanțarea europeană de 17 miliarde de lei pentru secțiunile montane 2 si 3, dacă nu va fi adoptată în regim de urgență derogarea de la Mediu care va permite constructorilor să lucreze pe raza ariilor naturale protejate.
Problema ar fi apărut după ce, în urma studiilor de teren (topografice și geotehnice), au fost identificate zone cu potențial de instabilitate, respectiv de alunecări de teren, pentru care se impune în mod stringent efectuarea de noi lucrări care intervin în zone catalogate zone-tampon, respectiv în zone de conservare durabilă şi de management durabil, precum și în rezervație naturală și care necesită inclusiv defrișări, explica autorii proiectului de act normativ.
“Nu exsită risc să pierdem finanțarea"
Întrebat despre aceste probleme, Ionel Scrioșteanu a spus că la nivelul Guvernului se vor accelera procedurile de revizuire a acordurilor de mediu. El a subliniat că aceste demersuri vor fi făcute pentru ca România să aibă finalizată A1 Sibiu-Pitești până în 2008-2029.
“Nu exsită risc să pierdem finanțarea, în sensul că Programul de Transport se finalizează la sfârșitul anului 2029. Oricum, toți banii din Programul de Transport vor fi cheltuiți înainte de 2029, iar proiectele care nu se vor finaliza se vor faza. Oricum, avem mai multe proiecte față de Programul de Transport, din programul de finanțare europeană.
Noi vrem să accelerăm procedurile de revizuire a acordurilor de mediu și mai nou de suprapunere cu unele porțiuni din Parcul Național Cozia, pentru a finaliza cât mai repede lucrările, pentru a avea prima autostradă care trece prin Carpați, până în 2028-2029”, a precizat Ionel Scrioșteanu.
Ce prevede proiectul de Ordonanță de Urgență, privind Autostrada A1 Sibiu-Pitești
În proiectul de Ordonanță de Urgență, privind declararea obiectivului de investiții ”Autostrada Sibiu – Pitești” drept proiect major de importanță națională, se precizează că prin soluțiile tehnice analizate ca urmarea a investigațiilor în teren (studii topografice și geotehnice) a rezultat faptul că în ariile protejate Siturile Natura 2000 ROSCI0046 Cozia și ROSPA0025 Cozia – Buila – ***Vânturarița sunt necesare exproprieri și scoaterea din circuitul forestier a unei suprafețe de aproximativ 13 ha. Aceasta suprafață suplimentară intră în zona de conservare durabilă a Parcului Național Cozia.
În zonele-tampon, respectiv în zonele de conservare durabilă şi de management durabil este interzisă realizarea de construcţii noi. De asemenea, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes naţional/internaţional se poate realiza numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, a securităţii sănătăţii oamenilor şi animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi a bunei administrări a ariei naturale protejate.
Inițiatorii avertizează că neadoptarea în regim de urgență a derogării va conduce la rezilierea contractelor de proiectare și execuție și, implicit, la suportarea de către statul român a daunelor către antreprenori pentru costurile suportate de aceștia atât pentru mobilizarea resurselor necesare execuției lucrărilor, cât și pentru pierderea de profit și alte cheltuieli ce vor fi stabilite în urma proceselor în instanță.
Cât de complexe sunt lucrările la Autostrada A Sibiu-Pitești
Ionel Scrioșteanu a explicat cât de complexe sunt lucrările pe Autostrada A1 Sibiu-Pitești. Aceasta are o lungime totală de 122 km, este în curs de execuție și a fost împărțită în cinci secțiuni. Secțiunea 1 (Boița – Centura Sibiului) a fost deschisă traficului pe 19 decembrie 2022, în timp ce restul secțiunilor (de la 2 la 5) sunt fie în construcție, fie în diverse etape de licitație și proiectare. Secțiunea 5 (Curtea de Argeș – Pitești) a fost finalizată și deschisă în 2025.
Potrivit lui Ionel Scrioșteanu, secțiunile 2 și 3 ale Autostrăzii A1 prevăd lucrări de infrastructură cum nu s-au mai realizat în România.
“Sunt mai multe tuneluri care străbat munții. S-au început deja lucrările. Tunelul de la Poiana va fi primul din România care va fi forat cu o instalație TBM, acea cârtiță care este pe drum, spre România, spre Portul Constanța.
Lucrările sunt foarte complexe, nu au mai avut loc în România astfel de lucrări. Dacă vizualizați imaginile cu lucrările, cel puțin pe secțiunea 3, unde a început construirea unor viaducte, veți vedea cât de complexe sunt. Pentru secțiunea 3, a fost nevoie să se construiască suplimentar 150 de km de drum tehnologic, pentru a avea acces la cât mai multe din punctele de șantier”, a precizat Ionel Scrioșteanu.
Tunelul Poiana, forat în premieră cu utilaje TBM
Șantierul celei mai lungi secțiuni din Autostrada A1 Sibiu – Pitești este secțiunea 3 Cornetu - Tigveni (37,4 km). În prezent, se lucrează inclusiv la portalurile tunelului Poiana (1,78 km), pentru ca în primăvara anului viitor instalația TBM să poată începe forajul. Tunelul Poiana, care va avea o lungime de 1,78 km, va fi format din două galerii cu câte două benzi de circulație pe sens.
Acesta urmează să fie forat în premieră pentru România cu două utilaje TBM (Tunnel Boring Machine), nu cu metoda austriacă NATM (New Austrian Tunnel Method).
În șantier, sunt puse deja în funcțiune două fabrici de grinzi prefabricate (Cepari și Racovița) în care se produc cele 1.400 de grinzi necesare podurilor, pasajelor și viaductelor de pe traseu.
Sursa foto: Ionel Scrioșteanu/Facebook
Ştiri video recomandate
