Casele de pensii vor avea obligația de a transmite și angajatorilor, nu doar angajaților care au solicitat pensionarea, informații cu privire la emiterea deciziilor de pensionare pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parțial sau de invaliditate, conform unui proiect de lege adoptat de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților.
În prezent legislația prevede doar că ”decizia casei teritoriale de pensii se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii”. Astfel, decizia de pensionare este comunicată doar persoanei care formulează cererea de pensionare, fără a fi comunicat și angajatorului faptul că a fost emisă precum și data emiterii acesteia, scrie Profit.ro.
Inițiatorii proiectului arată că legea se impunea a fi completată deoarece contractele individuale de muncă încetează de drept la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, iar prin comunicarea deciziei de pensionare doar angajatului, angajatorul poate lua cu întârziere sau deloc la cunoștință de emiterea acesteia, fiind astfel în culpă cu privire la neemiterea deciziei de constatare a încetării de drept a contractului individual de muncă.
Conform dispozițiilor art. 56 alin (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii republicat, cu modificările și completările ulterioare, constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de muncă se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea acestuia în scris, prin decizie a angajatorului, ori dacă angajatorul nu are cunoștință de emiterea deciziei de pensionare sau în cazul pensiei pentru limită de vârstă, nu are cunoștință de îndeplinirea stagiului minim de cotizare al salariatului, se află în imposibilitatea de a respecta prevederile legale în ceea ce privește termenul de constatare a încetării de drept a contractului individual de muncă, mai precizează sursa citată.
Apare o nouă pensie în România | Cine poate beneficia de ea
Apare o nouă pensie în România, după ce Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF) a autorizat primul administrator de fond care poate încheia pensii ocupaționale, adică pilonul patru de pensii.
Această nouă pensie vine în completarea celor acordate de sistemul de pensii din România, respectiv pensia de stat, pensiile administrate privat şi cele facultative.
"Poartă denumirea asta - pensie ocupațională - pentru că face referire la apartenența la un job, la o industrie, la o anumită categorie profesională.
ASF: "Un angajator care are minimum 100 de angajați poate propune o astfel de schemă de pensii ocupaționale"
Un angajator care are minimum 100 de angajați poate propune un prospect, o astfel de schemă de pensii ocupaționale.
Se înființează un fond de pensie ocupațională, intră în administrarea unui administrator autorizat de ASF, urmând ca în baza relației contractuale cu angajatul, acesta să beneficieze de contribuția angajatorului la acest fond de pensii", a explicat Dan Apostol, purtător de cuvânt al ASF.
Oficialul a mai precizat că noua pensie este o notă suplimentară de atractivitate pentru un contract de muncă.
"Este o formă de fidelizare, o notă suplimentară de atractivitate a unui anumit contract de muncă, astfel încât angajatul să simtă o protecție financiară suplimentară oferită de angajator, bani care se acumulează pentru vârsta pensionării.
În același timp, și angajatul poate să aibă o contribuție suplimentară la fondul de pensie ocupațională", a precizat Dan Apostol.
Cum se încasează pensia ocupaţională
Odată cu această măsură, România se aliniază la legislația deja în vigoare din 2020, a adăugat reprezentantul ASF.
Beneficiarul intră în posesia acestei pensii la vârsta pensionării, dar trebuie să fie atent la prospectul acelui fond de pensii, să vadă exact schema de funcționare și condițiile de intrare în posesie.
"Este o formă de economisire pe termen lung, deci este o pensie, nu este un fond de investiții din care poți retrage oricând", a atras atenția oficialul ASF.
