"Mare atenţie la frig. Hipotermia e un ucigaș tăcut. Au apărut primele victime. Un pacient de 79 de ani nu a mai putut fi salvat iar altul de 67 este internat cu hiportermie și degerături.
Ce trebuie să (nu) faceți - mic ghid de supraviețuire în asfel de situații - sunt 3 lucruri pe care trebuie să le știți: recunoaștere, intervenție și nu în ultimul rând prevenție.
Până când Parlamentul va adopta legea Ciuhodaru privind predarea "Noțiunilor de prim ajutor" în toate școlile din România e bine de știut:
A. Recunoaștere:
1. Primele simptome ale degerăturilor includ tulburările de sensibilitate (furnicături, înţepături), pielea se înroşeşte şi se descuamează iar apoi apar flictenele (bule ca după arsuri) şi se instalează tulburări motorii.
!!! În forma severă se merge până la gangrenă ce necesită amputaţia segmentului de membru.
Semnele hipotermiei. Primele semnale de alarmă
2. Printre semnele de alarmă ale hipotermie se numără: frisoanele, piele rece, palidă, parestezii (amorţeli) la nivelul membrelor, tulburări de echilibru şi de vorbire, bradilalie, bradipsihie, somnolenţă asociată unor respiratii superficiale şi cu frecvenţă joasă, bradicardie, puls imperceptibil, urmate de confuzie, halucinaţii şi comă – urmate de "moartea albă".
3. Pacientii se pot răni cu ușurință datorită tulburărilor de echilibru iar în funcţie de severitatea lezională şi a hipotermiei pot rămâne imobilizati la domiciliu sau se pot înregistra cazuri letale
B. Primul ajutor constă în (!!! lucruri simple și ușor de făcut având drept scop limitarea pierderilor de căldură și încălzirea progresivă a pacientului):
1. Plasați pacientul pe o suprafaţă uscată care asigură protecție față de răceala solului.
2. Găsiți un adăpost sau spaţiu (eventual încălzit) pentru a-l proteja de frig și vânt.
3. Îndepărtaţi hainele umede.
4. Dacă e posibil, administrarea de lichide calde.
5. Nu frecaţi şi nu masaţi pacientul ci doar asigurați încălzirea progresivă.
6. Nu încălziți pacientul prin contact cu surse de căldură (sobă, calorifer, apă fierbinte, duş sau cadă). Datorită tulburărilor de sensibilitate se pot produce arsuri şi pot apărea fenomenele de şoc.
Atenție:
1. Orice degeratură necesită consult medico-chirurgical pentru a evita evoluţia nefavorabilă şi complicatiile.
2. Beneficiază de încalizire externă şi de terapie medicamentoasă menită a reduce durerile şi a ameliora circulaţia sanguină în zona afectată.
3. Primul ajutor constă în găsirea unui adăpost sau spaţiu încălzit. Asezaţi victima pe o suprafaţă uscată care să o protejeze de răceala solului, protejând-o de frig și vânt şi îndepărtaţi hainele umede, nu frecaţi şi nu masaţi victima ci doar încălziţi-o progresiv. Este intezisă încălzirea prin contact cu surse de căldură (sobă, calorifer) întrucât tulburările de sensibiliate pot duce la arsuri.
Măsuri de prevenţie în casă şi afară
C. Măsurile de prevenție sunt esențiale – atât în spațiile deschise cât și în casă:
1) În spații deschise:
a) utilizați haine groase care să protejeze extremităţile (faţa, nas, urechi, mâini, picioare), încălţămintea trebuie să fie confortabilă şi bine izolată de apă, mănuşile cele mai bune sunt cele ce permit mişcarea degetelor la un loc;
b) !!! hainele ude trebuie schimbate imediat;
c) alternați perioadele de expunere/lucru în frig cu repausul în zone încalzite.
e) !!! alcoolul trebuie evitat (50% din cazurile de hipotermie sunt asociate consumului de alcool).
2) În casă:
a) mențineți o temperatură de minim 21 de grade (expunerea îndelungată la temperaturi scăzute în condiții de îmbrăcăminte inadecvată poate provoca hipotemie).
b) verificați periodic funcționarea sursei de căldură (centrală sau sobă).
c) alimentați-vă corespunzător (un regim alimentar suplimentat caloric, care să includă lichide calde) și evitati consumul de alcool sau excesul de sedative.
d) verificați starea vârstnicilor prin vizite sau măcar un telefon.
Rețineți:
1. Grupele de risc: cele mai multe cazuri, pe o statistică parţială, s-au înregistrat la persoane cu vârste cuprinse între 20 si 60 de ani, cu probleme socioeconomice incluse în categoria celor fără domiciliu sau trăind doar din ajutorul social iar două persoane sunt din categoria pensionarilor.
2. Pacienții provin în proporții egale din urban și din rural.
3. Ponderea cazurilor grave, cu degerături de grade II-III-IV se apropie de 50%, necesitând intervenţia chirurgilor reconstructivi.
4. Prognosticul este întunecat de existenţa patologiei asociate.
Dr. Ciuhodaru: Nu lăsaţi copiii singuri în maşină!
Important:
1. Vântul şi umezeala accentuează hipotermia şi duc rapid la instalarea degerăturilor.
2. Aproape jumătate din cazurile de hipotermie sunt asociate consumului de alcool.
3. NU lăsaţi copiii singuri în maşină.
4. Orice grad de hipotermie impune evaluare suplimentară şi tratament de specialitate.
5. Până când parlamentul va adopta legea Ciuhodaru privind predarea educației pentru sănătate în toate școlile din România aceste măsuri vă pot ajuta să nu aveți probleme în această perioadă friguroasă", a scris medicul Tudor Ciuhodaru, duminică, pe pagina de Facebook.
Un bărbat din Iaşi a murit de frig în casă. Intrase în hipotermie şi 21,4 grade
Prima victimă a frigului s-a înregistrat la Iaşi. Este vorba despre un bărbat în vârstă de 79 de ani care a decedat, în casă, din cauza temperaturii scăzute.
Omul a fost găsit mort în locuinţa sa din comuna Mosna, vineri, de către vecini, a anunţat, sâmbătă dimineaţă, coordonatorul UPU-SMURD Iaşi, medicul Diana Cimpoeşu.
Bărbatul era în comă, a ajuns la UPU în stop cardiac, cu hipotermie severă, având o temperatură de 21,4 grade şi a fost resuscitat şi încălzit aproximativ şase ore.
