Şi cinci pasaje din Bucureşti s-ar putea prăbuşi la un cutremur de peste 7 grade, mai arată raportul făcut de o echipă de experţi în construcţii.
În martie 2019, o echipă de experți în construcții, români și străini, au început o amplă și extrem de minuțios expertizare a riscului seismic cu care se confruntă Bucureștiul. Este vorba de un demers inițiat de Primăria Capitalei pe fonduri europene.
În aprilie 2021, echipa de experți a predat Primăriei Municipiului București un raport, foarte bine documentat, referitor la riscul seismic.
Raportul cuprinde analize, simulări, dar mai ales măsuri de punere în siguranţă a clădirilor și a infrastructurii critice (drumuri, poduri, pasaje rutiere, linii de metrou sau căi ferate, spitale și alte clădiri de interes public).
Citeşte şi: Păcăleala cu litere mici din poliţele de asigurare obligatorie a locuinţei. Cum poţi să pierzi banii
Raportul conține și un "Manual", cu indicații precise, clare referitoare la măsuri tehnice și legislative imediate ce trebuie luate pentru a pune în siguranță viața oamenilor din Capitala României.
Mai mult, raportul – elaborat în 612 pagini – indică și sursele de finanțare pentru punerea în siguranță a imobilelor de locuit, clădirilor publice și a infrastructurii critice.
În ceea ce privește sectorul educației, trebuie reținut că, în primul scenariu, se preconizează că 48% din școli (din totalul de 522 de clădiri de școală din București pentru care au fost disponibile suficiente date) vor fi avariate moderat până la sever.
În al doilea scenariu, 70% din școli ar putea ajunge în acele stări de avariere.
În ceea ce privește podurile și pasajele, s-a efectuat o analiză preliminară a riscului pentru 34 de poduri și pasaje.
Dintre acestea, 6% au fost construite înainte de 1977 și nu au fost reabilitate, iar 41% au fost construite după 1977 și nu au fost reabilitate.
Pierderea relativă (exprimată ca procent din costul de reparare/reconstruire) pentru poduri este de 6,6% în primul scenariu de cutremur și 10% în al doilea scenariu.
Dincolo de costurile asociate cu reparațiile, aceste poduri s-ar putea să nu fie utilizabile după cutremur, ceea ce ar afecta răspunsul la urgență imediat, precum și redresarea pe termen lung.
Printre structurile cu cele mai mari pierderi medii relative în aceste două scenarii sunt Pasajul Aviației-Băneasa, Podul Grant și Pasajul Mihai Bravu, Splaiul Unirii, precum și Pasajul Fundeni.
