Ţara noastră își păstrează poziţia de lider într-un clasament pe care îl domină de mulţi ani. România are cei mai mulţi proprietari de locuinţe din Uniunea Europeană (94%), potrivit unui raport Eurostat, care a analizat datele aferente anului 2024. Cei mai mulţi chiriaşi din UE sunt în Germania. Dar analiza a mai relevat că românii se află la coadă într-un alt top: cel al confortului. Ei trăiesc în cele mai aglomerate case, 41% dintre locuinţe fiind suprapopulate.
Distribuția populației în funcție de statut, proprietar sau chiriaș, diferă semnificativ între țările UE. În 2024, 68% din populația care locuia în gospodării din UE deținea o locuință, în timp ce restul de 32% locuia într-o casă închiriată.
Topul ţărilor cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe din UE (culoarea albastră: proprietari, iar culoarea galbenă: chiriaşi)
Cele mai mari ponderi ale proprietății au fost observate în România (94% din populație locuia într-o gospodărie aflată în proprietate privată), Slovacia (93%), Ungaria (92%) și Croația (91%).
Cei mai mulţi chiriaşi din UE se află în Germania, 53%. Aceasta a fost urmată de Austria (46%) și Danemarca (39%).
Românii au cel mai mic grad de confort din UE
Potrivit analizei Eurostat, românii au cel mai mic grad de confort din UE. Lor le revine cel mai redus număr de camere per locuitor şi, în plus, se observă că stau şi cel mai mulţi, dintre europeni, sub acelaşi acoperiş.
Dimensiunea locuințelor poate fi măsurată prin numărul mediu de camere pe persoană: în 2024, în UE existau în medie 1,7 camere pe persoană. Printre țările UE, cel mai mare număr a fost înregistrat în Malta (2,2 camere pe persoană), urmată de Belgia, Luxemburg și Țările de Jos (2,1 camere).
La coada clasamentului s-au situat Slovacia și România (ambele cu 1,1 camere per locuitor), Polonia și Letonia (ambele cu 1,2 camere în medie pe persoană).
Calitatea vieţii în locuinţe este măsurată şi altfel. O modalitate este dacă oamenii locuiesc într-o locuință supraaglomerată. În UE, în 2024, 17% din populație locuia într-o astfel de locuință, o pondere care a scăzut de la 19% în 2010.
În 2024, cele mai mari rate de supraaglomerare au fost observate în România (41%), Letonia (39%) și Bulgaria (34%), iar cele mai mici în Cipru (2%), Malta (4%) și Țările de Jos (5%).
Cum influențează noua Lege Nordis piaţa imobiliară din România
"Legea Nordis va avea un impact semnificativ în creşterea preţurilor, pentru că piaţa dezvoltatorilor imobiliari se va profesionaliza sau putem să spunem că se va curăţa. Mulţi vor dispărea din piaţă, iar cei care vor rămâne şi se vor putea credita din bănci vor transfera costul de creditare către consumatorul final", a afirmat Marius Baiţelu, specialist în piaţa imobiliară şi fondator GKM Group, conform Agerpres. P
Prin Legea Nordis se limitează avansul la vânzările de locuinţe. Legea care introduce reguli mai clare și mai stricte în domeniul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare a fost promulgată deja de preşedintele Nicuşor Dan.
"Noua lege modifică cadrul legal privind calitatea în construcții și sistemul de cadastru, introducând reguli mai ferme pentru dezvoltatori, care vor putea promite vânzarea unei locuințe viitoare doar după ce autorizația de construire este notată în cartea funciară și după realizarea procedurii de preapartamentare.
Totodată, se limitează avansurile la maximum 5% pentru rezervări, maximum 25% pentru structura de rezistență și 20% pentru instalații, în cazul promisiunilor de vânzare-cumpărare.
Sumele plătite de cumpărători nu pot fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, iar nerespectarea se sancționează cu amendă în cuantum de 1% din cifra de afaceri.
Aceste măsuri au ca scop creșterea încrederii în piața imobiliară, responsabilizarea dezvoltatorilor și protejarea investitorilor și a familiilor care își achiziționează o locuință.
Legea va fi publicată în Monitorul Oficial la începutul săptămânii viitoare", a postat Nicușor Dan, după ce a anunţat promulgarea legii.
Ştiri video recomandate
