Fraudele online sunt în creștere, iar metodele infractorilor devin tot mai sofisticate. De la apeluri false care par să vină de la bancă, până la escrocherii legate de credite sau investiții, tot mai mulți români cad în capcană. Suma totală de bani pierduţi din cauza fraudelor online în 2024 este estimată la 1,03 trilioane de dolari.
Victimele au raportat că aceste fraude le-au provocat un impact emoțional sever, declanșând sentimente de vulnerabilitate, teamă și de pierdere a încrederii.
La nivel internațional, doar 4% dintre victimele fraudelor din mediul online reușesc să își recupereze banii pierduți și doar 28% dintre victime raportează fraudele către autorități, potrivit unui raport realizat anul trecut de Global Anti Scam Alliance.
În România, numărul cazurilor este în continuă creștere. Potrivit datelor oferite de IGPR, în primele patru luni din 2025, polițiștii aveau în lucru peste 900 de dosare privind fraude informatice, iar peste 1.100 de anchete vizau atacuri informatice. În plus, fraudele din investiții au ajuns, potrivit autorităților, pe primul loc la nivel european.
Cele mai populare scenarii de fraudă în prezent
Metoda "spoofing", tot mai folosită
Printre cele mai des întâlnite metode se numără spoofing-ul: atacatorii sună victimele de pe numere care par a fi oficiale – de la bănci sau instituții – și le conving să verifice numărul pe Google. Odată ce victima vede că numărul apare pe site-ul real al băncii, capătă încredere. Sub pretextul unui cont compromis, i se cere să transfere urgent banii într-un „cont securizat” – care este, de fapt, controlat de infractori.
În alte scenarii, victima este anunțată că i s-a aprobat un credit pe care nu l-a cerut. În panică, sună înapoi, iar atacatorul o redirecționează către un fals „comisar de poliție”, care o convinge că trebuie să colaboreze pentru a ajuta la prinderea infractorilor – moment în care i se cer date sau chiar bani.
Munca „de acasă” te poate transforma în cărăuș de bani
- Oferte false de angajare pe social media prin care victima ajunge la grupuri de Telegram, ajungând să folosească propriul cont bancar pentru tranzacții solicitate.
- Pericol: victima poate deveni parte dintr-o rețea de spălare de bani.
- Nu dați like & share pentru bani.
Frauda „tu ești în acest filmuleț”?
- Un mesaj care a circulat foarte frecvent pe rețelele de mesagerie instant și social media, aparent inofensiv, care întreba victima dacă este în materialul video trimis.
- Victima dă click pe clip și ajunge să instaleze un malware și să piardă controlul asupra contului.
- Un alt tip de mesaj popular solicită votarea anumitor persoane pentru a câștiga un concurs sau o bursă.
Platforme crypto și portofele false
- Sunt folosiți diferiți influenceri sau persoane publice ce promovază platforme necunoscute, însă ce au legături cu activități ilegale.
- Platformele de investiții nu transmit niciodată link-uri pentru investiții, pe niciun canal de comunicare, nu oferă niciodată sfaturi de investiții și nici nu solicită datele personale sau de wallet.
Ce pot face românii
ING Bank România și Directoratul Național de Securitate Cibernetică au organizat recent o întâlnire de informare pentru a ajuta publicul să recunoască mai ușor tentativele de fraudă. Experții recomandă informarea constantă din surse oficiale – cum ar fi site-ul DNSC sau secțiunile dedicate securității de pe paginile băncilor.
Ştiri video recomandate
