×
Antena 3 S.A. utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.antena3.ro. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.antena3.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.Antena3.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Fii alături de noi!

În premieră - Hop și România în top. Povestea Fântânii Unirii

27 Noi 2018   •   14:16
În premieră - Hop și România în top. Povestea Fântânii Unirii  16

În sfârșit avem toate șansele ca București să nu mai fie confundat cu Budapesta. Capitala României se împăunează mai nou cu un monument unic în Europa pentru care au ajuns să vină special, și de departe oamenii de nații, vârste și culturi diferite.

Construcția cu pricina a bătut record după record, ajungând să umilească în creativitate, inovație și tehnică revoluționară până și atracții pe care au mizat decenii la rând metrople precum Barcelona sau Las Vegas.

Oferta românească e cu atât mai interesantă cu cât în ea se împletesc două secole, două regimuri politice și două lumi diferite: cea reală și cea virtuală. Noi am pătruns adânc în pământ, acolo unde își ascunde secretele Fântâna Unirii și vă dezvăluim acum secretele fascinante ale unei reușite care uimește lumea. 

Visul unui dictator

La început a fost un vis de dictator. Unul care își pusese ambiția să facă din București o capitală care să bată Parisul. Și pentru asta, imaginase un măreț cartier socialist, cu o clădire care să se vadă de pe lună și un bulevard cum nu mai exista pe pământ, cu fântâni spectaculoase, blocuri care să sugereze "opulența adusă de comunism" și un nume pe măsură: "Calea Victoriei Socialistăi".

Dar Ceaușescu nu și-a trăit niciodată visul. Clădirea s-a văzut de pe lună, însă nimeni nu s-a mutat în ea. Blocurile nu au sugerat niciodată opulența, iar din bulevardul cu fântâni a rămas doar bulevardul, pentru că fântânile nici n-au prea funcționat, nici nu și-au atins splendoarea visată.

Și într-o zi, 30 de ani mai târziu, brusc, s-a întâmplat asta: 30 de mii de oameni, cu ochii măriți de uimire, s-au adunat pe marele bulevard că să vadă nemaivăzutul, fântânile nu numai că funcționau dar mai și aruncau în aer jerbe de lumini și culoare, holograme și jeturi de apă care dansau pe melodii celebre.   

În zilele și mai ales weekendurile care au urmat, vestea despre "minunea" cu fântânile s-a răspândit și zeci de mii de oameni din București, din țară și chiar din străinătate au început să se adune în jurul lor. În câteva săptămâni, zona devenise atracția principală a capitalei. 

„Este frumoasă fântână, îmi place cum sare apa...foarte sus...”, se minunează o fetiță 

„Acum am venit special din Brăila că să-l vadă soră și cu nepoțelul.”, povestește o femeie.   

Succesul i-a făcut pe mulți să-și spună în sfârșit, Bucharest nu va mai fi confundat niciodată cu Budapest.  

Probabil că oamenii care au transformat ruina în atracție și banalul în spectacol nu și-au propus asta niciodată. Ei, aflăm, nu și-au dorit decât să le facă românilor un cadou care să le reamintească de acest an memorabil. Ceva modern dar care să spună și povestea unui eveniment istoric. Ceva care să promoveze România și, de ce nu, să transmită un mesaj.  „Noi suntem un stat unitar și independent.” declară Mădălin Mihalovici, director general Apa Nova.

Și pentru că darul să fie complet, el trebuie să aibă și o poveste. Iar Fântâna Unirii, ni se spune, chiar are. Mai întâi, faptul că e unic în lume. Apoi, că a bătut record după record. Ba chiar l-ar fi făcut pe Ceaușescu să se umple de invidie.   

„Atunci s-a lucrat 2 ani de zile cu 800 de oameni, noi am lucrat 4 luni cu 150 de oameni. Unii au dormit pe aici, să știți. Recordul e de suprafața, peste 12000 m2, cam cât mărimea lacului Cișmigiu, record de echipamente, pentru că vorbim de sute de pompe, sute de km de cabluri, vorbim de înălțimi de jeturi care sigur noi nu le reglăm la înălțimea maximă pentru cădacă bate vântul, stropim oamenii, dar putem duce jeturile pre 40 m ”, spune Mihai Savin, director adjunct la Apa Nova. 

„Suntem numărul 1 în Europa și ne batem cu Asia, dar unde sunt și alte fonduri. Deci, sunt recorduri”, adaugă  Mădălin Mihailovici. 

Și vestea cea mai bună e că, de-acum încolo, chiar și metropole celebre, care și-au câștigat milioane de turiști cu atracții similare vor trebui să admită că au coborât în clasament. 

„Insipirandu-ne, oarecum, de la fântânile din Barcelona, Dubai și Belagio din Las Vegas, am zis: Hai să facem ceva să și dăm publicului mai mult decât a se plimbă în jurul unor fântâni cu jeturi. Așa ne-a venit ideea de a face fântâni-multimedia cu acele show-uri săptămânale. Și cineva din primărie mă tot bătea la cap cu ideea de Belagio. Și am făcut un pariu: Dacă o să fie mai frumos decât la Belagio dai o șampanie? Ok. Și, după ce am făcut evenimentul de la lansare, persoana respectivă a primit prin mesagerie de la cei care au fost la Belagio, cunoscuți ai persoanei respective: E mai frumos decât la Belagio. Ei, va costă o șampanie atunci.” povestește directorul adjunct ApaNova

Made în România

Fântânile multimedia din București nu sunt un produs sută la sută "made în România". De fapt, e rezultatul unei colaborări perfecte între imaginația românească și tehnologia germană. „Creierele din spatele proiectului sunt românești  și arhitectul este român. Sigur, echipamentul e german. După multe căutări în lume, ni s-a părut nouă, că în acest moment hitech sun germanii” spune Mihai Sava.  

Într-adevăr, de tot ce înseamnă echipamente s-a ocupat una dintre cele mai mari firme din domeniu care, în cei 70 de ani de existența, a umplut cu fântâni arteziene jumătate de glob. Din SUA până în Australia și din Japonia până în Orientul Mijlociu, compania a avut clienți în o sută din cele 200 de națiuni ale planetei. Și nici nu-i de mirare. Instalațiile lor te lasă pur și simplu cu gură căscata: Fântina „Moonlight Rainbow" de pe podul Banpo, din Seul, Fântâna Swarovski, din Innsbruck, ori Fântâna Bogăției, din Singapore. Prin urmare, au avut cu ce să se laude. Și totuși, azi, ansamblul de la București a urcat în topul lor personal: și pentru că e special, dar mai ales pentru că le-a dat cele mai mari bătăi de cap.  

Tocmai noi, țara cu cele mai mari recorduri în întârzieri pe șantierele de peste tot, jucăm de data asta tare și sub avertismentul  că nu își mai văd banii, le-am cerut să fie  gata în 4 luni cu  tehnologia care să pună în mișcare proiectul gândit la București. Ei au promis, au gândit și au găsit soluția: 

Marea provocare a nemților a fost complexitatea proiectului, cel mai amplu pe care l-a avut vreodată compania: un hectar și jumătate de apa care trebuia pus în mișcare, un kilometru și jumătate de bazine în care trebuiau montate echipamente. Pentru asta au venit la București, au stat de vorba cu arhitecții și localnicii, au filmat cu drone fântânile, au luat detalii din fiecare unghi și au stat trei săptămâni pe acoperișul blocurilor din jurul Pieței, ca să se asigure de sincronizarea perfectă a miilor de piese din puzzle-ul impresionant al ansamblului. În total, uriașul proiect  a devenit realitate cu ajutorul a 700 de pompe, 2,000 de lămpi, 3,300 de echipamente, conectate la sute de km de cabluri. Iar creierul mecanismului care controlează toată această desfășurare de forțe se află chiar sub fântână centrală. 

„Belagio, față de fântâna noastră, nu poate să genereze multi-media cum facem noi și în plus, nu are tehnologia de ultima oră și vorbesc de acei roboți care pot să facă efecte 3D așa cum sunt la fântână centrală. Sunt peste 200,000 legături IP făcute. Toate fântânile, plecând de la Palatul Parlamentrului până la tribunal au fost legate în aceste megacomputere, care deservesc zona fântânilor. Să zicem că, un mare cântăreț al lumii are un show undeva la palatul Parlamentului, mișcarea apei poate fi corelată pe cei 1,4 km de la Parlament până la Tribunal.” explică Mădălin. 

Mai mult, fantanil de la bucurești înregistrează și o premieră absolută.  

„Sunt 26 de roboți 3D care se regăsesc în catalogul firmei germane pentru anul 2019. Deci, i-am folosit în 2018 dar ei vor putea fi folosiți la construcția de astfel de fântâni de anul următor.”, adaugă directorul Apa Nova.   

Apele și luminile au fost programate să danseze pe ritmuri de Elvis Presley, Cher, Freddie Mercury sau Michael Jackson, pe musical-ul Fantoma de la Operă și chiar pe o melodie din Game of Thrones. Dar dintre toate piesele pe care au trebui să facă sincronizări programatorii germaniuna anume i-a fascinat pur și simplu: Ciuleandra.

Apoi pentru prima dată în Europa a fost introdus un efect greu de înțeles pentru spectatori. Spectacolul de apă cu foc iar noi nu ne-am lăsat până nu am aflat secretul: „E vorba de gaz propan care are niște caracteristici de a nu interacționa cu apa și se păstrează desupra apei, atâta timp cât îi dai foc, funcționează. Nu este nicio magie, nu...”, explică Mihai Savin
  
Pentru public, însă, cele mai spectaculoase momente din show sunt hologramele, gândite de minți ingenioase de români: 7 tineri de la firmă Lea Ateliers Nomad. Cu mulți ani în urmă, când au pornit la drum, Alex și Matei și-au făcut primele proiecte la un calculator obosit și fără ventilație, pe care îl scoteau pe geam, că să-l poată răci. Azi, sunt solicitați de companii din lumea întreagă. Proiectul fântânilor din București i-a fascinat și minunile tehnice pe care au reușit să le creeze s-au născut din lungi sesiuni de brain storming cu programatori, arhitecți și artiști. În final, a ieșit acest specacol care cuprinde întreg universul. 

„Am început cu o lume astrală, cu facerea lumii, am ales lumea focului, care ține de partea asta mai tensionată, să zic așa, lumea apei, care, cumva, se mulează foarte bine cu show-ul efectiv de fantani. În lumea vegetală e vorba de o nuntă. Sunt multe simboluri apropo de relația dintre un el și o ea, un cuplu care ajunge, nu știu, să se dezvolte într-un fel, să aibă suișuri și coborâșuri. Îmi place metaforă de dragoste. Și terminăm, cumva, show-ul asta cu lumea centenara, lumea infinită, care s-a legat de România foarte tare.” povestește Alec Petricenu de la Les Atelier Nomad. 

Dansul e rezultatul imaginației celebrului coregraf Gigi Caciuleanu și e executat de doi balerini profesioniști. Întreg procesul a fost filmat și apoi transpus grafic într-o lume imaginată de Leș Atelier Nomad. 

„De la oră 8 dimineața până la oră 11 seară, săracii au filmat duble, au dansat în continuu, au schimbat ținute, au schimbat machiaj, pentru că, cumva, am vrut să avem și variante, apropo de postproducție și să fie totul impecabil, de la prima parte a producției. ” spune Alex. 

Dar n-a fost ușor nici pentru Alex și Matei: doar un minut de show cu holograme înseamnă o săptămâna de programare, la care s-au adăugat multele nopți nedormite și stresul infernal, pentru că până-n ultimul moment nu s-a știut dacă proiecțiile video vor fi suficient de vizibile pe un ecran de apă. Dar când a sosit seara showului și i-au văzut pe spectatori filmând, transmițând live pe Faceboolk sau făcând apeluri video pe la rudele care nu reușiseră să ajungă la spectacol, băieții au înțeles că au creat o bucățica de istorie. 

„A fost diferit, vibrația oamenilor, faptul că atât de mulți consumau show-ul asta, făcând parte din el, practic pentru că fânatana asta are o caracteristică specială. Oamenii nu privesc de departe show-ul asta de pe marginea unui lac sau de deasupra, privesc chiar din interior, sunt în fântână asta, cumva, și asta e unic, de fapt.” spune Alex.
  
Peste 12 milioane de euro a costat acest proiect și a fost finanțat de Apa Nova. Dar, spun reprezentanții companiei, a meritat fiecare cent. Cumva, peste noapte, nu doar Bucureștiul s-a transformat, ci și oamenii lui. 

Azi, devine tot mai clar: Fântâna Unirii e mult mult decât o atracție locală . Potențialul ei e mare, și comercial și turistic. Viitorul acestei zone pare să sune al naibii de bine. Și, uite-așa, o bucățica de oraș a ajuns să ne dea impresia că suntem un pic mai aproape de  marile capitale occidentale cărora le ducem dorul imediat ce le-am părăsit. Dacă starea de la fântâni e molipsitoare, poate că într-o zi întregul București va intra pe lista altora de "văzut măcar o data-n viață". 


  
  
  
   
  
  

sati