x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Fii alături de noi!

Vești alarmante despre Delta Dunării: Este în pragul falimentului piscicol

de 07 Dec 2017   •   12:27
Vești alarmante despre Delta Dunării: Este în pragul falimentului piscicol 16
Foto: Pixabay

Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), Mălin Muşatescu, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că Delta este în pragul falimentului din punct de vedere piscicol şi că dorinţa pescarilor de a utiliza setca în Rezervaţie este cea mai mare dezamăgire trăită în ultimele opt luni. 

Intrarea în legalitate a plajelor de la Marea Neagră din Vadu şi Corbu este una din principalele realizări pe care şi le asumă pentru primele opt luni de mandat, iar piaţa locală de peşte, un Comisariat care să dea lovituri grele braconajului şi traficului ilegal de peşte şi începerea proiectelor cu finanţări europene constituie principalele obiective pe care şi le-a propus pentru anul 2018 în calitate de guvernator. 

AGERPRES: Cum se vede Delta din fotoliul de guvernator şi cât de asemănătoare este cu cea din barca de pescar sportiv sau cu cea din faţa laptopului unui jurnalist? 
Mălin Muşatescu: Delta se vede ca un organism viu în suferinţă. Poate o să vi se pară exagerată comparaţia, dar cred că cea mai bună imagine este cea a unui cal ajuns la capătul puterilor, înhămat la o trăsură cu mai mulţi vizitii. Fiecare are bici şi dă cu el în cal fără să-l intereseze că animalul mai are puţin şi se prăbuşeşte. Din punct de vedere piscicol, Delta este în pragul falimentului. Diminuarea efortului piscicol, lupta antibraconaj fără menajamente, repopulări, renaturări pentru mărirea luciului de apă sunt principalele acţiuni pe care trebuie să le luăm. Fără toate acestea nu există viitor. La suprafaţă, Delta nu se vede diferit din cele două ipostaze. Ca guvernator ai însă posibilitatea să pătrunzi "abisurile" Deltei. Aşa înţelegi mai bine cum a fost degradat potenţialul natural al Deltei faţă de ce preluam noi în 1990 de la regimul comunist, pentru a constitui apoi Rezervaţia Biosferei. 

AGERPRES: Care ar fi principalele diferenţe, dacă există? 
Mălin Muşatescu: Nu sunt diferenţe, este doar vorba despre o complexitate mai mare a problemelor şi mai ales despre faptul că descoperi în fiecare zi o urzeală de vinovăţii mărunte, aşezate precum straturile geologice în istoria Rezervaţiei. Mai simplu spus, avem deja două generaţii deltaice născute într-un univers local în care braconajul şi ocolirea legii sunt singurele soluţii pentru a trăi îndestulat. Asta în condiţiile în care autorităţile, de 27 de ani, nu au făcut mare lucru pentru a da şansa unei alternative ocupaţionale la exploatarea directă şi primitivă, nesustenabilă a resurselor naturale. 

AGERPRES: Ce proiecte aţi avut la preluarea funcţiei de guvernator şi s-au realizat deja ori sunt pe cale să se întâmple? 
Mălin Muşatescu: Intrarea în legalitate a plajelor de la Corbu şi de la Vadu, în primul rând. Până acum era o acceptare tacită din partea Rezervaţiei că acolo vin mii de turişti, cu toate că acele plaje nu erau deschise publicului larg. Se dădeau câteva amenzi şi în rest se aştepta sfârşitul sezonului cu capul ascuns în nisip. Am cerut un studiu Institutului Naţional de Cercetare Delta Dunării pentru a afla pe ce segmente de plajă avem deja cele mai puternice efecte ale antropizării şi tocmai acele segmente au fost alese pentru a fi delimitate. Între acele delimitări este permis accesul pentru plajă, în anumite condiţii, conform legilor Rezervaţiei, respectând statutul de plajă sălbatică, neamenajată. 

Ar mai fi şi re-zonarea a două arii strict protejate care includ chiar zone economice, aşa cum sunt Istria, Constanţa, şi Farul Turcesc din Sfântul Gheorghe, apoi prelungirea sezonului turistic în Delta Dunării cu doză luni, primăvara, prin permisiunea de a pescui recreaţional ştiuca - în regim catch&release - în prohibiţia generală. Evident că tot la pescuit recreaţional avem regimul catch&release tot anul pentru ştiucă, şalău, crap şi somn, ceea ce va exclude pescuitul de subzistenţă cu lanseta practicat de aşa-zişi "pescari sportivi" veniţi în Deltă cu butoaie pentru a căra acasă fileurile puse la sare. În general, aceşti lansetişti nu numai că nu respectă legile privind dimensiunile minime şi cantităţile permise, dar stau cu cortul, lasă în urma lor munţi de gunoaie şi nu aduc comunităţilor locale niciun venit în cadrul activităţilor turistice. 

AGERPRES: Care este cea mai mare dezamăgire pe care aţi trăit-o în cele aproape opt luni de la preluarea mandatului de guvernator al Rezervaţiei? 
Mălin Muşatescu: Setca, pe care în condiţiile piscicole actuale o consider o sculă de pescuit cu impact negativ asupra stocurilor de peşte. În urma discuţiilor cu federaţiile de pescuit nu am ajuns la un numitor comun privind restricţionarea folosirii acestui tip de plase. Mai mult, federaţiile vor folosirea setcilor pe parcursul întregului sezon de pescuit, nu doar începând din septembrie, chiar dacă cer mărirea ochiului de plasă. Ori Rezervaţia nu este de acord cu aşa ceva. Deci de măsuri de protecţie, temporare, nici vorbă. Mai importante sunt interesele de moment ale celor care exploatează resursa piscicolă. 

AGERPRES: Trecerea Administraţiei RBDD din subordinea Ministerului Mediului în cea a Secretariatului General al Guvernului este unul dintre cele mai importante evenimente administrative din judeţ. Ce a însemnat practic acest transfer, în condiţiile în care Administraţia este o instituţie eminamente de mediu şi care sunt neajunsurile constatate până în prezent ale acestui transfer? 
Mălin Muşatescu: Este un câştig prin faptul că legătura cu forul tutelar este mai directă şi mai eficientă. Partea proastă este că încă nu s-a găsit o soluţie la toate problemele legate de reglementările de mediu care intră în atribuţiile Ministerului Mediului. 

AGERPRES: Aţi fost recent într-o deplasare în delta din Vietnam. Ca jurnalist, ce ştire aţi realiza în urma acestei deplasări? 
Mălin Muşatescu: Delta Mekong este exemplul perfect pentru a urmări efectele antropizării accelerate şi masive asupra unei zone umede. Agricultura şi urbanizarea sunt cele două acţiuni prin care ceea ce este acum acolo nu mai are legătură cu Delta vietnameză de acum 50 de ani. Autorităţile vietnameze depun acum eforturi pentru a face renaturări în vederea înfiinţării unor zone de strictă protecţie care să intre în circuitul turistic. Este greu drumul înapoi la natură, dar nu imposibil, iar vietnamezii sunt hotărâţi să-l parcurgă. În delta din Vietnam sunt 17 milioane de locuitori şi este lesne de înţeles presiunea antropică asupra ecosistemelor deltaice ale fluviului Mekong. Delta Dunării în schimb are cea mai mică densitate populaţională din România, dar rata antropizării în ultimii ani este pe trend ascendent. Dacă mai punem în ecuaţie faptul că în ultimii 27 de ani populaţia din Delta Dunării s-a redus la jumătate, iar suprafaţa intravilanului a crescut de aproape trei ori, înţelegem că avem deja o problemă de logică. Este clar că nu populaţia este problema, ci scăparea de sub control a unor activităţi. 

AGERPRES: Corpul mobil de control înfiinţat în urmă cu câteva luni pare să aibă rezultate destul de slabe. Ce înseamnă, din punctul dumneavoastră de vedere, cele 561 de kilograme de peşte confiscate în aproape trei luni de cei trei inspectori ecologi ai acestui corp? 
Mălin Muşatescu: Corpul Mobil de Control are rezultate foarte bune şi nu se substituie Comisariatului de Control Integrat. Acest Corp Mobil, pe lângă atribuţii legate de aplicarea legilor Rezervaţiei în teritoriu, reprezintă şi controlul administraţiei asupra activităţii comisariatelor. Este drept că avem probleme de eficienţă în activitatea Comisariatului, că există acuze că unii dintre funcţionarii acestui comisariat comit la rândul lor ilegalităţi. Noi, prin tot ceea ce facem, încercăm să identificăm problemele şi mai ales să identificăm persoanele din cadrul Comisariatului care nu-şi fac treaba aşa cum îi obligă statutul lor de funcţionari publici. 

AGERPRES: Apropo de nemulţumirile pescarilor, când vor avea un permis unic pe care să-l prezinte autorităţilor atunci când sunt verificaţi? Este una din promisiunile făcute de unii din foştii guvernatori ai Rezervaţiei. 
Mălin Muşatescu: Asta este o problemă ce ţine de politica de la nivel naţional din piscicultură şi cred că cel mai bine ar fi să adresaţi această întrebare Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA). 

AGERPRES: După preluarea funcţiei de guvernator, aţi anunţat că doriţi să înaintaţi Guvernului o propunere de act normativ care să le permită pescarilor să comercializeze legal peştele capturat. Ce s-a întâmplat cu această iniţiativă? 
Mălin Muşatescu: Lucrez la această propunere împreună cu cei din asociaţia lui Ivan Patzaichin, cu care am descoperit că am multe puncte comune de vedere în ceea ce priveşte dezvoltarea comunităţilor locale. Un lucru este clar: trebuie să avem o piaţă locală de peşte de unde pensiunile, localnicii şi turiştii să poată cumpăra în mod legal peşte proaspăt. Astfel, îi dăm o alternativă de existenţă şi pescarului comercial, fiscalizăm activitatea pensiunilor şi diminuăm activitatea de pe piaţa neagră. Nu în ultimul rând, îi dăm plus valoare peştelui, ceea ce este absolut esenţial. Proiectul este cristalizat, însă nu ne grăbim. Chiar dacă mâine de pildă nu voi mai fi guvernator, împreună cu cei care au idei comune legate de necesitatea acestei pieţe locale de peşte, voi face tot ce îmi stă în putinţă să punem în practică acest proiect care nu este în opoziţie cu proiectul mai vechi al Bursei de Peşte de la Tulcea. 

AGERPRES: Apropo de acest proiect, Bursa de Peşte de la Tulcea, când va deveni funcţional? 
Mălin Muşatescu: Proiectul s-a modificat între timp, astfel că Bursa de Peşte se va transforma într-un punct central de debarcare şi colectare a peştelui. ANPA este instituţia abilitată să detalieze subiectul. 

AGERPRES: Susţineţi, alături de populaţia Deltei, proiectele de renaturare şi reconstrucţie ecologică. Cercetătorii susţin însă că este naturală colmatarea luciilor de apă din Rezervaţie. În acest context, proiectele realizate sau iniţiate nu sunt în van? 
Mălin Muşatescu: Nu este nimic în van, pentru că dacă procesul de colmatare este natural, îndiguirile sunt făcute artificial. În mod constant, există acţiuni de decolmatare care, din păcate, nu ţin ritmul cu cantitatea de sedimente venită de pe râurile care cară povara defrişărilor masive de pe versanţii munţilor noştri şi care sunt încărcate suplimentar cu suspensii în zona colinară din cauza exploatărilor abuzive de nisip din albia minoră. 

AGERPRES: Ce vă propuneţi pentru anul 2018? 
Mălin Muşatescu: Piaţa locală de peşte, un Comisariat care să dea lovituri grele braconajului şi traficului ilegal de peşte şi începerea proiectelor cu finanţări europene pe care le avem în portofoliu. Alături de decolmatări, în aceste proiecte găsim un adăpost pentru animalele rănite, salvarea populaţiei de nurcă europeană, intrarea Pădurii Caraorman în circuitul turistic după modelul Letea. Eu cred că este foarte important să creştem gradul de educare al populaţiei locale în ceea ce priveşte activităţile durabile, protecţia resursei naturale şi necesitatea conlucrării cu Administraţia Rezervaţiei care are ca prioritate, alături de protejarea patrimoniului natural al Deltei Dunării, dezvoltarea comunităţilor locale. 

Sursă: Agerpres
sati