În urma exploziei din zona barajului de pe Nipru, viitura a distrus totul în cale, iar specialiștii avertizează că, în curând, efectele devastatoare vor fi vizibile și în zona litoralului românesc.
Împinsă de vânt și de curenți către litoralul românesc, viitura va aduce, din păcate, cantități însemnate de gunoaie.
"Vorbim despre cantități foarte mari de apă dulce care vin din baraj, vorbim despre sedimente, vorbim despre nutrienți, care sunt spălați de apă din toată lunca inundabilă a Niprului, vorbim despre mizerie, gunoaie, materie organică, crengi, lemne, gândiți-vă, totul a fost luat în calea viiturii.
Aceasta spală în continuare, cât timp vine apa din bazin și totul se deversează în mare” a declarat Florin Timofte, cercetător-biolog la Institutul Național de Cercetare si Dezvoltare Marina „Grigore Antipa” din Constanța.
Viitura va ajunge în aproximativ zece zile în zona litoralului românesc
Specialiștii spun că viitura va ajunge în aproximativ zece zile în zona litoralului românesc, având efecte negative asupra calității apei.
"De asemenea, toată viitura din Ucraina se va combina și cu Dunărea, pentru că în momentul de față am avut ploi suficiente pe continent și debitul Dunării va crește în următoarea perioadă.
Împreună cu viitura se vor crea niște condiții neprielnice, nu vom avea acea apă limpede, clară pe care toți turiștii o așteaptă pe litoral, probabil că apa își va schimba culoarea, vor apărea sedimentele, iar apa mării va fi tulbure un pic, practic va scădea calitatea apei”, a precizat biologul Florin Timofte.
În privința uleiului industrial, care s-a scurs în Nipru încă de la ruperea barajului, experții transmit că nu există motive de îngrijorare din acest punct de vedere, însă ne putem confrunta cu alte probleme.
Totuși, experții Direcției de Sănătate Publică din Constanța prelevează zilnic probe din apa Mării Negre pentru a depista semne de poluare.
"Acea cantitate s-a combinat cu un volum foarte mare de apă, s-a amestecat și a ajuns în mare. Nu aici e pericolul. Acea viitură a antrenat însă tot în calea ei: deșeuri, lemne, crengi, materie organică și toate materialele respective ajung în mare.
Problema este că materialele organice provenite de pe uscat, împreună cu apa dulce care a dus la salinitatea scăzută a mării în acea zonă, plus sedimentele și nutrienții, vor crea în anumite locuri, probabil, cazuri de hipoxie: va dispărea oxigenul, va apărea procesul de descompunere a acestei materii organice, cumulata cu scăderea transparenței apei, și va fi posibil să apară fenomene de hipoxie care, posibil, să atragă după ele și moartea unor organisme.
Acest fenomen însă este urmărit, monitorizăm situația, vedem ce se întâmplă în continuare“, a mai declarat Florin Timofte.
