Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, susține într-un mesaj publicat pe Facebook că nevoia de finanțare a statului român este de „60 de miliarde de euro într-un singur an”. Potrivit acestuia, „pentru a acoperi întreaga nevoie de finanțare a statului, 5,1 milioane de salariați ar trebui să muncească degeaba întregul an”. Rădulescu avertizează că aceasta este doar „nevoia netă de finanțare”, fără „suma pe care o împrumutăm pentru a rostogoli datoriile mai vechi”.
„Când vorbim despre cifre foarte mari, semnificația reală a acestora ne poate scăpa foarte ușor. Iată, spre exemplu, nevoia netă de finanțare a statului român: 60 de miliarde de euro într-un singur an. Vorbim despre nevoia netă, nu despre suma pe care o împrumutăm pentru a rostogoli datoriile mai vechi. Să trecem deocamdată și peste chestiunea dobânzilor, ca să nu ne pierdem în detalii”, scrie Rădulescu.
Potrivit consilierului guvernatorului BNR, „pentru a acoperi întreaga nevoie de finanțare a statului, 5,1 milioane de salariați ar trebui să muncească degeaba întregul an”.
„Ce înseamnă, de fapt, 60 de miliarde de euro? Hai să vedem. În România sunt 5,1 milioane de salariați, care au un salariu mediu net lunar de 1.100 de euro. Ei bine, pentru a acoperi întreaga nevoie de finanțare a statului, toți acești 5,1 milioane de salariați ar trebui să muncească DEGEABA întregul an. Abia atunci datoria statului nu ar mai crește – decât, desigur, cu dobânzile aferente anului respectiv…
Aici ne-a adus „bairamul” din 2024, an în care deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB. Nicio țară aflată în război nu ajunge la asemenea cifre! Sau, pentru a mă exprima în termeni extrem de simpli: statul român a cheltuit 4.000 de lei pentru fiecare 3.000 de lei încasați la buget, într-un an fără nicio criză! Asta se întâmplă când te doare de deficit în… nu mai știu unde zicea cineva foarte important”, scrie Eugen Rădulescu.
În urmă cu o lună, Eugen Rădulescu a fost în mijlocul unui scandal public după ce a scris pe Facebook că „vom mânca iarbă și scoarță de copac”, într-o analiză a situației economice. Banca Națională a României s-a delimitat de declarația controversată spunând că „mesajele și opiniile exprimate de angajați ai BNR pe conturile personale reprezintă opinii personale și nu constituie luări de poziții oficiale ale băncii centrale”.