A fost atins un record mondial în producția de armament. Ce industrii și domenii beneficiază cel mai mult de pe urma înarmării UE

După zeci de ani în care bugetele dedicate apărării ori înzestrării militare au fost complet ignorate, războiul din Ucraina, intrat deja în al cincilea an de conflict, a determinat țările europene să cheltuiască în prezent sume mari de bani pentru înarmare: astfel, UE se arată dispusă să „mobilizeze” un total 800 de miliarde de euro în cheltuieli pentru apărare. Euronews a publicat o listă cu principalele industrii care beneficiază acum direct de pe urma inițierii programului SAFE, prin care UE a pus la dispoziția țărilor membre un fond total de 150 de miliarde de euro.

Cheltuielile pentru apărare ale țărilor din UE au crescut astfel de la 218 miliarde în 2021, la circa 381 de miliarde, în 2025, conform datelor Agenției de Apărare Europene.

Practic, vorbim de o creștere de 75% în ultimii patru ani.

De asemenea, cheltuielile militare la nivel global au atins o cifră record: 2,9 trilioane de dolari, conform Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

Germania, pentru prima oară din 1990 și până în prezent, a depășit pragul de 2% din PIB acordat cheltuielilor militare și a ajuns la o valore de 2,3% din produsul intern brut acordat armatei și cheltuielilor pentru înzestrare.

Principalele industrii și domenii care beneficiază acum de pe urma acestei majorări substanțiale de cheltuieli pentru înzestrare sunt cele de apărare, de producere de drone, cybersecurity, producția de metale și cea de semiconductori.

Industria tradițională de apărare a primit un „boost” neașteptat

Principalii producători europeni de armament - companii precum Rheinmetall, Leonardo, Saab - se află acum într-o poziție extrem de convenabilă, ceea ce era extrem de puțin probabil în urmă cu circa un deceniu, când ideea de a produce muniții sau echipamente militare în număr mare ar fi fost văzută drept „o investiție ciudată” din punct de vedere politic.

Producția de muniții europene a crescut astfel de la 300.000 de obuze pe an, în 2022, la o valoare estimată de 2 milioane, la finele lui 2025.

Comenzile interne pe care Germania le-a făcut companiilor locale de armament au crescut cu peste 50% în 2025, comparativ cu cifrele și valorile de dinainte de 2022 - anul în care Rusia a invadat Ucraina.

Comisia Europeană încearcă acum să acorde fonduri dedicate special extinderii liniilor de producție la marii furnizori de armament, pentru reducerea timpilor de așteptare a echipamentelor comandate de către clienți, care, în unele cazuri, precum sistemele antiaeriene, pot dura ani de zile.

Producția de drone. Franța și Germania cheltuie miliarde de euro pentru a-și face „stocuri” de astfel de muniții

Dacă există o tehnologie care a „scurtcircuitat” gândirea strategilor militari europeni, aceasta e cea legată de drone și modul în care aceste arme au modelat complet războiul din Ucraina.

Franța va cheltui 8,5 miliarde de euro pentru a-și pune la punct producția și stocarea de drone, în cadrul noii legi a planificării militare.

Parisul își propune astfel o creștere cu 400% a stocurilor de astfel de muniții până în 2030.

De asemenea, Germania a semnat cu Ucraina, în luna aprilie a acestui an, un acord în valoare de 4 miliarde de euro, care include producția de drone în comun.

La nivel european, UE a lansat Inițiativa Europeană de Apărare contra Dronelor, prin care se urmărește punerea la punct a unui sistem antiaerian multistratificat, dedicat dronelor, pentru țările europene, până în 2027. 

Securitatea în domeniul cibernetic. De la „IT security” la protejarea rețelelor critice de infrastructură

Spațiul cibernetic e deja recunoscut drept spațiu complet integrat în câmpul de luptă modern, iar guvernele europene și-au sporit, în consecință, și bugetele acordate acestui domeniu.

Ceea ce până acum era un domeniu limitat la „securitate IT” a evoluat la protejarea rețelelor de infrastructură critică.

UE a alocat în 2025 145,5 milioane de euro pentru a-și spori securitatea împotriva unor atacuri cibernetice.

În prezent, Banca Europeană de Investiții listează securitatea cibernetică printre prioritățile sale de securitate din domeniul financiar.

Industria metalurgică: Pentru a construi un tanc sau o navă, ai nevoie de fier

Aici, logica e simplă: echipamentele militare, mașinile grele de luptă, sunt alcătuite din metal, fie că vorbim despre nave, blindate, sisteme de artilerie sau lansatoare de rachete.

Conform estimărilor Goldman, în jur de 40% din cheltuielie țărilor europene pe apărare vor fi alocate achiziției de echipamente „grele” militare. 

Reînarmarea Europei va duce automat la creșterea cererii pentru metale industriale: Goldman estimează o creștere în acest sens la 6% în 2027, față de 2% cât era în 2023.

Cea mai mare creștere se înregistrează în cazul cuprului - metal prezent în orice vehicul sau echipament militar, indiferent că vorbi de vehicule, arme, sisteme de comunicații sau electrice.

Creșteri similare au loc în privința cererii de cupru (0,9%), nichel („1,3%) sau oțel (0,4%).

Semiconductorii - un capitol la care UE nu stă prea bine

Toate aceste creșteri de până acum în materie de echipamente și componente au arătat însă și cât de expusă e Europa în cazul unei perturbări a lanțului de furnizare de semiconductori.

Mai ales că sistemele moderne de armament - de la ghidajul rachetelor până la comunicațiile criptate sau echipamentele sofisticate de surpraveghere - funcționează cu procesori și semiconductori tot mai sofisticați și pe care Europa - în marea ei parte - e incapabilă să-i producă.

Până acum, Europa a depins de SUA, în ceea ce privește furnizarea de cipuri și semiconductori de înaltă performanță utilizați pentru sistemele sofisticate de armament. Concomitent, companiile europene au preferat să externalizeze în Asia producția acestor componente.

Acest lanț de aprovizionare a funcționat pe timp de pace, dar se dovedește a fi foarte fragil pe timp de criză.

Pentru a preîntâmpina acest lucru, UE a lansat în 2026 Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP), prin care se acordă 1,5 miliarde de euro pentru creșterea nivelului de pregătire pentru apărare și consolidarea industriei de apărare europene.

Astfel, prin intermediul EDIP, UE va institui primul mecanism menit să garanteze securitatea aprovizionării cu produse din domeniul apărării în întreaga Uniune. Mecanismul este conceput astfel încât să se asigure accesul în timp util și fiabil la produsele și componentele din domeniul apărării, în perioade de criză.

Programul se concentrează pe tehnologiile bazate pe nitrura de galiu, semiconductori folosiți în componente cheie precum radare sau rachete. Europa își propune să asigure un lanț de aprovizionare „sigur și competitiv” pentru asftel de coponente, prin care să reducă dependența de surse non-UE și care să ducă la creșterea „suveranității tehnologice” în aplicații militare critice.