Securitatea la Marea Neagră a ajuns pe masa Consiliului NATO, după incidentele cu drone de la Constanța și Galați. Reprezentanții aliaților s-au reunit miercuri la solicitarea țării noastre într-o sesiune dedicată securității în regiune. România a cerut capabilități suplimentare pentru apărarea aeriană și combaterea dronelor, până la sosirea echipamentelor comandate prin SAFE.
Mesajul Președintelui Nicușor Dan
Update: Președintele Nicușor Dan a transmis, într-un mesaj pe X, că salută rezultatele reuniunii Consiliului NATO și că aliații și-au exprimat ferm solidaritatea cu România în urma incidentelor recente provocate de drone.
„Salut rezultatele reuniunii de astăzi a Consiliului Nord-Atlantic, desfășurată la sediul NATO din Bruxelles și dedicată situației de securitate din Marea Neagră, un subiect de o importanță majoră pentru România și pentru Alianță. Aliații și-au exprimat ferm solidaritatea cu România în urma incidentelor recente provocate de drone.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să genereze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în regiunea Mării Negre, o zonă de importanță strategică pentru NATO.
De aceea, este important ca NATO să își consolideze prezența și capabilitățile în România, inclusiv în domeniul combaterii dronelor aeriene și maritime. România a subliniat din nou necesitatea unor contribuții suplimentare din partea aliaților și a evidențiat faptul că are deja în derulare inițiative, proiecte și programe de achiziții importante în acest domeniu.
În cadrul discuțiilor s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările reprezentate de drone, astfel încât măsurile de sprijin pentru aliații afectați să poată fi aprobate la Summitul de la Ankara.
Securitatea la Marea Neagră este esențială și pentru protejarea infrastructurii critice și a proiectelor energetice strategice, precum Neptun Deep, care contribuie la consolidarea rezilienței energetice a Europei. Acest subiect s-a aflat, de asemenea, pe agenda reuniunii de astăzi.
România va continua să colaboreze cu aliații săi pentru o Mare Neagră mai sigură și pentru o mai bună apărare a Flancului Estic.
Mulțumesc secretarului general al NATO, Mark Rutte, și tuturor aliaților pentru contribuțiile constructive și pentru angajamentele asumate”, se arată în postarea șefului statului.
Update: Sabina Iosub, corespondentul Antena 3 CNN, a transmis că, în urma întâlnirii la nivel de ambasadori NATO la care a participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, aliații și-au exprimat solidaritatea cu România în contextul incidentelor recente cu drone.
"Statele membre NATO caută și mai mult să protejeze fiecare reprezentant al său. Astăzi a avut loc o întâlnire la nivel de ambasadori. La această întâlnire a participat și secretarul general al NATO. Au fost mai multe țări care au vorbit despre ceea ce s-a întâmplat. Și-au exprimat solidaritatea cu țara noastră pentru ambele incidente cu dronă, pentru că știm că dronele au avut proveniențe diferite, una a fost rusească și una a fost ucraineană și lucrurile au fost analizate din perspective diferite. Solidaritatea cu România a fost astăzi pentru ambele incidente. Țara noastră a fost lăudată pentru felul în care a reacționat de fiecare dată. Am reacționat ireproșabil din punctul de vedere al NATO la tot ce s-a întâmplat sau în momentul în care ni s-a cerut ajutorul. Drept urmare și celelalte state membre ar trebui să poată ajuta România pe mai departe".
Sabina Iosub a precizat că la următorul Summit NATO de la Ankara ar putea fi discutate inițiative concrete dedicate dronelor și implementarea unor măsuri noi de apărare.
"Dacă ne uităm la dronele marine de exemplu acolo nu există capabilități niciunde în țările NATO de detectare a acestor drone și de a interveni asupra lor. Așadar, NATO se concentrează și pe înzestrare în perioada următoare, prin programe NATO, o accelerare a acestor programe, dar și un apel către accelerare prin programele naționale în fiecare stat membru. Vom vedea cu ce capabilități vor putea să ne ajute celelalte state membre în continuare. E importantă discuția de astăzi și e important inclusiv faptul că după o astfel de întâlnire când de obicei nu se comunică absolut nimic a existat totuși un mesaj din partea purtătorului de cuvânt al NATO, care a subliniat necesitatea adaptării NATO la tot ce înseamnă situațiile actuale și angajamentul de a apăra fiecare centimetru al NATO care se traduce prin adaptarea constantă la ce se întâmplă. Vom vedea accelerarea programelor iar la Summitul din Ankara vom vedea cum s-a avansat și ne așteptăm, conform surselor pe care le am, și la inițiative legate de drone care să fie discutate și puse în practică la Summitul din Ankara.
Discuțiile au fost în favoarea țării noastre, cu sprijin total și cu identificarea pe mai departe a unor soluții ca astfel de incidente să poată fi prevenite sau să se poată interveni cât se poate de rapid".
Știrea inițială
O reuniune de urgență a NATO a avut loc miercuri, după ce o dronă ucraineană a explodat la Constanţa, iar una rusească a lovit un bloc din Galaţi. După incidentele grave de securitate, România a cerut ajutorul alianţilor pentru apărarea flancului estic la NATO. La discuții a participat și Dan Neculăescu, despre care premierul desemnat Eugen Tomac a declarat la Antena 3 CNN că a acceptat invitația lui de a face parte din viitorul Guvern, ca ministru al Apărării.
Înainte de începerea discuțiilor, NATO a reiterat într-un mesaj pe X angajamentul Alianței de a apăra fiecare inch al teritoriului Aliat.
"Angajamentul NATO de a apăra fiecare inch al teritoriului Aliat necesită ca noi să ne adaptăm constant la un peisaj de securitate în evoluție. Ca rezultat direct al războiului Rusiei în curs împotriva Ucrainei, am observat mai multe incidente cu drone de-a lungul flancului nostru estic – atât în aer, cât și pe mare. NATO colaborează îndeaproape cu Aliații noștri pentru a ne asigura că continuăm să abordăm această provocare în mod eficient și eficace, inclusiv prin discuțiile de astăzi din Consiliul Atlanticului de Nord axate pe securitatea de-a lungul Mării Negre", scrie în mesajul transmis.
NATO’s commitment to defend every inch of Allied territory demands that we consistently adapt to an evolving security landscape. As a direct result of Russia’s ongoing war against Ukraine, we’ve seen more incidents with drones along our eastern flank – both in the air and at sea.…
— NATO Spokesperson (@NATOpress) June 10, 2026
Întâlnirea de astăzi a fost extrem de importantă, fiind un Consiliu Nord-Atlantic cu o întâlnire clasificată, la nivel de ambasadori.
România a fost reprezentată de ambasadorul Dan Neculăescu.
"E important să înțelegem împreună, de fapt, ce cere România în contextul securității la Marea Neagră, pentru că vorbim despre discuții ce au loc începând încă din luna februarie, atunci când România, prin ministrul Apărării, a cerut capabilități statelor NATO, astfel încât la Marea Neagră securitatea să fie mult mai bine asigurată și să ne protejăm de ceea ce știam că va veni și va apărea în Marea Neagră, respectiv mine sau drone.
E important acum, în context, să înțelegem faptul că ministrul interimar al apărării a venit aici, la Bruxelles, săptămâna trecută, atunci când a și explicat într-un interviu exclusiv pentru Antena 3 CNN, că a discutat cu celelalte state NATO și că este extrem de important felul în care pot reacționa și pot aduce celelalte state NATO în România astfel de capabilități pentru a susține țara noastră în acest moment. Vorbim în mod special despre o zonă care este aproape țintă în acest moment.
Am văzut cele două incidente întâmplate în România, dar să nu uităm că Marea Neagră mai are ceva, și anume proiectul Neptun Deep, care înseamnă de fapt decuplarea de gazele rusești. Dacă acea zonă este în pericol sau poate fi în pericol, creează din nou alte discuții", a relatat Sabina Iosub, corespondentul Antena 3 CNN.
De ce a fost prezent Dan Neculăescu
"Neculăescu este încă ambasador al NATO.
Cunoaște cerințele României și a participat la toate discuțiile care au avut loc în ultima perioadă. Cunoaște, de asemenea, modul de funcționare al NATO.
România a cerut sisteme antidronă, dar ele nu există, realist vorbind, nici în celelalte state. Există o problemă la nivelul întregii Alianțe NATO, o problemă pusă de România pe masa Consiliului, pentru a se găsi căi de protejare a întregii Alianțe.
Primim sprijin din partea Italiei și Spaniei, iar discuții sunt în desfășurare cu Polonia și Portugalia. Este vorba despre acele avioane care doboară dronele aeriene și de care avem și noi nevoie. Însă, când vorbim despre dronele marine, există o problemă.
Din această perspectivă, trebuie văzut cum se vor regla lucrurile.
Nicolaescu știe care sunt cerințele din zona de apărare și va veni în ședința de astăzi cu toate aceste lucruri.
Mandatul său de ambasador se apropia de final, iar acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru schimbarea direcției", a explicat Sabina Iosub.
Președintele Nicușor Dan a făcut declarații, sâmbătă, despre drona ucraineana autodetonată în Portul Constanța vineri. După o ședință de aproximativ patru ore, la care au participat și șeful Armatei, ministrul Apărării și cel al MAI, șeful statului a subliniat că, deși aparatul era ucrainean, de vină pentru acest incident grav este Rusia, pentru că ea este țara agresor.
"Este o tehnologie nouă, suntem în aceeași situație cu dronele aeriene. Este o tehnologie nouă. România nu este singura țară care a avut probleme de acest tip. Toți ne adaptăm pentru acest tip de tehnologie. Tehnologia pe care noi o folosim era pentru obiecte mai mari pentru care semnalul era mai puternic. Dificultatea cu dronele cum a fost cazul ieri este că radarele normale nu le văd. Trebuie alte echipamente cu o rază mai mică în jurul lor care să detecteze dronele maritime.", a declarat Nicușor Dan.