Oficiali ai Administrației Trump se văd nevoiți să apere decizia SUA de relaxa unele sancțiuni asupra petrolului rusesc, după ce războiul din Iran a dus la o creștere bruscă a prețurilor la benzină la nivel mondial. Mike Waltz, ambasadorul SUA la ONU, a declarat, despre derogarea acordată săptămâna trecută pentru achizițiile Indiei de țiței rusesc, că a fost o măsură de „bun simț”, care va ajuta la stabilizarea piețelor globale.
După ce au impus Indiei tarife „de penalizare” de 25% pentru cumpărarea de țiței rusesc - tarife revocate luna trecută - Statele Unite au emis joi o derogare de 30 de zile pentru ca New Delhi să poată achiziționa țiței de la Moscova, în contextul în care războiul cu Iranul perturbă aprovizionarea globală.
„Este o pauză de 30 de zile pentru a permite, ceea ce este pur și simplu o chestiune de bun-simț, ca milioanele și milioanele de barili de petrol care se află pe nave să ajungă la rafinăriile din India”, a explicat Mike Waltz decizia, în cadrul emisiunii „Meet the Press” de la NBC.
La rândul său, secretarul pentru Energie, Chris Wright, a spus, la CNN, că derogarea este menită să „reducă această teamă de lipsă de petrol, să tempereze creșterile de preț și îngrijorările pe care le vedem pe piață”.
SUA iau în calcul să ridice și alte sancțiuni impuse Rusiei
De asemenea, Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că administrația americană analizează posibilitatea ridicării sancțiunilor pentru mai multe transporturi de petrol rusesc.
„Am putea ridica sancțiunile pentru alte transporturi de petrol rusesc. Există sute de milioane de barili de petrol sancționat pe mare. Iar, în esență, prin ridicarea sancțiunilor pentru aceste transporturi, Trezoreria poate crea o sursă de aprovizionare”, a declarat Bessent, pentru Fox Business, vineri.
Washingtonul a insistat însă că noile măsuri nu urmăresc relaxarea sancțiunilor impuse Moscovei pentru rolul său în negocierile privind încheierea războiului din Ucraina, ci se referă strict la transporturile de petrol deja aflate în tranzit.
Pe măsură ce conflictul intră în a doua săptămână fără o rezolvare clară, creșterea costurilor la combustibil a devenit o nouă povară pentru economia SUA, deja zdruncinată de pierderea neașteptată a 92.000 de locuri de muncă în februarie.
Conform datelor de vineri, de la federația American Automobile Association, prețul mediu național pentru benzina obișnuită era de 3,32 dolari per galon, în creștere cu 11% față de săptămâna precedentă și cel mai mare după septembrie 2024. Motorina era la 4,33 dolari, în creștere cu 15% față de acum o săptămână, ajungând la cel mai înalt nivel după noiembrie 2023.
„Credem că acesta este un preț mic de plătit pentru a ajunge la o lume în care prețurile la energie revin la nivelul lor inițial”, a declarat Wright.
Acesta a declarat că nu există penurii de petrol sau gaze naturale și creșterile de prețuri sunt o consecință a fricii și a „percepției” că războiul din Orientul Mijlociu se va transforma într-un regional, de durată. „Însă nu va fi așa”, a adăugat Wright, reiterând estimarea președintelui american Donald Trump conform căreia războiul va dura mai degrabă câteva săptămâni decât luni.
Donald Trump susține că nu e îngrijorat de majorările de prețuri
Într-un interviu acordat joi pentru Reuters, Trump a declarat că prețurile benzinei vor „scădea foarte rapid” după ce se va încheia războiul.
De asemenea, Donald Trump a declarat și pentru ABC News că creșterea prețurilor la benzină este „o mică problemă temporară”, părând neîngrijorat de efectul asupra americanilor la pompă. El a descris apoi creșterea rapidă a prețurilor drept un „ocoliș” așteptat.
De asemenea, secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că creșterea prețurilor este temporară. „Aceasta este o perturbare pe termen scurt pentru un câștig pe termen lung: eliminarea regimului terorist iranian renegat și punerea capăt, în sfârșit, restricționării liberei circulații a energiei în Orientul Mijlociu și în Strâmtoarea Ormuz”, a spus ea.
Secretarul de interne Doug Burgum a reiterat aceste declarații, spunând că creșterea prețurilor nu este cauzată de o lipsă globală de petrol, ci mai degrabă de „o problemă de tranzit” provocată de perturbările transportului maritim prin cruciala Strâmtoare Ormuz.
Avertismentul Qatarului
Țările din Golf însă au alte calcule. Ministrul Energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a declarat că ar putea dura „săptămâni sau luni” până când exporturile de energie vor reveni la niveluri normale, chiar dacă războiul s-ar încheia imediat, în urma unui atac cu drone iraniene asupra celei mai mari fabrici de gaz natural lichefiat (GNL) din țară. El a avertizat că, în aceste condiții, conflictul din Orientul Mijlociu ar putea afecta grav economia globală.