Fostul ambasador SUA în România, Adrian Zuckerman, a remarcat, într-un text amplu, că summitul B9 de la Bucureşti a oferit o imagine a stilului în care preşedintele României, Nicuşor Dan, abordează relaţiile cu partenerii europeni şi globali. "A ancorat ferm România în curentul euro-atlantic, reafirmând angajamentele față de NATO și Uniunea Europeană într-un moment în care ambele necesită consolidare", este de părere Zuckerman.
"Într-un moment în care alianța transatlantică se confruntă cu cel mai serios test din ultimele decenii, calitatea de lider nu este doar o chestiune de anvergură, ci și o chestiune de claritate. În acest sens, președintele României, Nicușor Dan, se impune ca o figură importantă.
Summitul B9, care a avut loc pe 13 mai la București, a oferit o imagine revelatoare a stilului de conducere al președintelui Nicușor Dan. Ceea ce odinioară ar fi putut fi considerat o reuniune a aliaților periferici a devenit, în schimb, un teren de testare a modului în care Flancul Estic al NATO înțelege momentul actual și cum intenționează să răspundă. La București, sub copreședinția președintelui Dan, mesajul a fost inconfundabil: descurajarea trebuie reconstruită nu ca retorică, ci ca capacitate.
Președintele Dan, matematician, ca formare, a intrat în viața publică nu prin ierarhiile de partid, ci prin combaterea corupției, apărarea normelor instituționale și susținerea transparenței. Conducerea sa este definită de disciplină și insistența asupra rezultatelor", notează Adrian Zuckerman, care continuă:
"Nicuşor Dan a ancorat România în curentul euro-atlantic"
"De la preluarea mandatului în 2025, președintele Dan a ancorat ferm România în curentul euro-atlantic, reafirmând angajamentele față de NATO și Uniunea Europeană într-un moment în care ambele necesită consolidare. Însă comportamentul său pe scena internațională sugerează ceva mai important: capacitatea de a transforma consensul în direcție.
Importanța summitului de la București constă tocmai în aceasta. Convocat înainte de următoarea reuniune a liderilor NATO, acesta a reunit aliați est-europeni, parteneri nordici, Statele Unite și Ucraina într-un format extins care a reflectat noua geometrie strategică a Europei. Acesta nu a fost un exercițiu de simbolism. A fost o pregătire.
Argumentul președintelui Dan a fost simplu și categoric lipsit de sentimentalism. Angajamentele în domeniul apărării trebuie măsurate prin ceea ce produc. Cheltuielile trebuie să producă capacitate. Coordonarea trebuie să producă pregătire. Astfel de afirmații pot părea evidente, dar în politica de alianțe sunt adesea evitate. Preferința este pentru unitate în cuvinte, nu pentru responsabilitate în execuție. Abordarea președintelui Dan se opune acestei tendințe.
De asemenea, a fost clar în legătură cu o realitate pe care unele capitale occidentale încă se luptă să o internalizeze: războiul din Ucraina nu este o criză periferică, ci un test definitoriu al ordinii de securitate europene. Stabilitatea Ucrainei și a statelor sale vecine nu este separată de securitatea NATO. Este inseparabilă de aceasta. Pe flancul estic, aceasta nu este teorie. Este geografie".
Despre concluziile summitului B9
"Concluziile summitului au reflectat această perspectivă mai clară. Liderii au aprobat un cadru mai ambițios pentru apărarea colectivă, punând accent pe creșterea cheltuielilor, pe capacități europene mai puternice și pe un parteneriat transatlantic revigorat. De asemenea, au reafirmat ceea ce a devenit din ce în ce mai dificil de contestat: faptul că Rusia reprezintă cea mai semnificativă amenințare pe termen lung la adresa securității aliaților.
Nimic din toate acestea nu este revoluționar. Ceea ce contează este gradul de convergență și dorința de a acționa în consecință.
Rolul României în acest proces nu este întâmplător. Ca putere la Marea Neagră, poziționată la frontiera estică a NATO, se află la intersecția mai multor dintre cele mai presante provocări de securitate ale Europei. Președintele Dan a tratat acest lucru nu ca pe o vulnerabilitate, ci ca pe o platformă. Prin convocarea aliaților la București și prin modelarea agendei în jurul capacității, mai degrabă decât al posturii, el a plasat România într-un rol mai asertiv în cadrul alianței", a mai observat Zuckerman.
Schimbarea centrului de greutate în NATO
"Aceasta reflectă o schimbare mai amplă în cadrul NATO. Centrul de greutate nu mai este limitat la Europa de Vest. Este din ce în ce mai mult definit de acele state care resimt consecințele eșecului strategic cel mai imediat. Perspectiva lor este mai puțin abstractă și adesea mai instructivă.
Conducerea președintelui Dan subliniază, de asemenea, o altă schimbare: importanța crescândă a competenței tehnocratice într-un mediu definit de complexitate. Descurajarea modernă nu se rezumă doar la numărul de trupe sau la declarațiile de alianță. Ea implică capacitatea industrială, rezistența infrastructurii, apărarea cibernetică și lanțurile de aprovizionare. Acestea sunt probleme de sistem la fel de mult ca și cele geopolitice. Ele recompensează gândirea analitică și pedepsesc ambiguitatea.
Aici, experiența președintelui Dan s-ar putea dovedi mai puțin neobișnuită decât premonitorie. Accentul său pus pe rezultate măsurabile, pe alinierea resurselor cu obiectivele și pe integrarea politicii economice și de securitate nu indică un model de guvernare mai coerent, unul mai potrivit provocărilor actuale.
Niciunul dintre acestea nu sugerează că România, sau formatul B9, va înlocui puterile mai mari din cadrul NATO. Și nici nu ar trebui. Dar sugerează că influența în cadrul alianței devine mai distribuită și că statele capabile să se convoace, să se alinieze și să execute pot exercita o influență exagerată.
Summitul de la București nu a rezolvat tensiunile subiacente ale NATO. Rămân întrebările privind împărţirea sarcinilor, capacitatea industrială și strategia pe termen lung. Cu toate acestea, a demonstrat că leadershipul, atunci când este bazat pe realism și claritate, poate încă să modeleze direcția.
În această perioadă de incertitudine, este o contribuție semnificativă", a încheiat fostul ambasador SUA în România, Adrian Zuckerman.