Uniunea Europeană se pregătește de iarnă cu depozitele de gaze mai goale decât în alți ani și cu prețuri ridicate, iar aproape 50 de milioane de europeni nu își pot încălzi locuințele Miniștrii energiei au discutat la Luxemburg despre măsuri care să reducă facturile și să asigure aprovizionarea, dar reuniunea din 29 octombrie s-a încheiat fără un acord, scrie Euronews.
La 20 octombrie, depozitele de gaze din UE erau pline în proporție de 74%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă din 2011. Comisia Europeană spune că nu există un risc imediat pentru aprovizionare, dar avertizează că un val de frig ar putea pune presiune pe rezerve.
Închiderea strâmtorii Ormuz, o rută importantă pentru transportul petrolului și al gazelor, a redus livrările din Orientul Mijlociu. Petrolul Brent a ajuns la 110 dolari pe baril, iar gazele s-au scumpit cu 140% de la începutul războiului cu Iranul, depășind 100 de euro pe megawatt-oră pentru prima dată din 2022.
La Luxemburg, miniștrii au discutat despre reducerea voluntară a consumului și despre coborârea țintei de umplere a depozitelor de la 90% la 80%, pentru a evita cumpărarea gazelor în grabă, la prețuri mari. Au mai analizat creșterea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL), achizițiile comune și instalarea contoarelor inteligente în jumătate dintre locuințe până în 2030.
Miniștrii nu au stabilit o țintă de reducere a consumului. Guvernele au poziții diferite în privința achizițiilor comune și a taxelor pe energie, iar un acord privind tarifele de rețea este așteptat cel mai devreme în decembrie.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat că aproape 50 de milioane de europeni nu își pot încălzi suficient locuințele. UE nu se așteaptă la penurii de petrol sau gaze, dar multe familii riscă să nu își mai poată plăti facturile. La sfârșitul lunii octombrie, depozitele europene erau pline în proporție de aproximativ 75%, față de 83% cu un an înainte.
Unul dintre punctele de dispută a fost propunerea Comisiei Europene privind taxarea gazelor pentru a încuraja trecerea la surse mai curate. Treisprezece țări, printre care Germania și Italia, au cerut retragerea propunerii, invocând impactul asupra familiilor cu venituri mici. Interdicția privind importurile de GNL din Rusia rămâne programată pentru ianuarie 2027. Între timp, Italia ia în calcul plafonarea prețurilor la nivel național.
De ce s-au scumpit gazele
Rusia furniza înainte de invadarea Ucrainei aproximativ 45% din gazele importate de UE. Ponderea a scăzut la aproximativ 12% în 2025, iar țările europene au cumpărat mai mult din Norvegia, SUA și Algeria. La sfârșitul lui 2024 a expirat și acordul de tranzit prin Ucraina, o rută prin care trecuseră în acel an aproximativ 15 miliarde de metri cubi de gaze rusești.
UE a înlocuit o parte din gazul rusesc livrat prin conducte cu gaze naturale lichefiate, mai scumpe. Europa concurează cu marii cumpărători din Asia pentru aceste livrări, astfel că o creștere a cererii sau o întrerupere a transportului poate ridica rapid prețurile.
Războiul din Orientul Mijlociu a agravat situația. Prin strâmtoarea Ormuz trece aproape o cincime din volumul mondial de GNL. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, exporturile de GNL din Qatar și Emiratele Arabe Unite au scăzut cu aproximativ 35 de miliarde de metri cubi între martie și iunie 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut.
Rezervele diferă mult de la o țară la alta. La 26 octombrie, depozitele erau pline în proporție de aproximativ 62% în Germania și 65% în Țările de Jos, în timp ce Italia depășea 90%, potrivit Gas Infrastructure Europe. Țările cu rezerve mai mici ar putea fi nevoite să cumpere gaze în timpul iernii, când cererea și prețurile sunt de obicei mai mari.
Ce poate face UE pentru a reduce facturile
Comisia Europeană propune schimbarea modului în care consumatorii plătesc pentru folosirea rețelei electrice. Tarifele de rețea acoperă construcția și întreținerea infrastructurii și reprezintă, în medie, aproximativ un sfert din factura de electricitate a unei gospodării din UE.
Contoarele inteligente și tarifele care variază în funcție de oră ar putea încuraja consumul atunci când rețeaua este mai puțin solicitată. De exemplu, încărcarea unei mașini electrice noaptea ar putea costa mai puțin decât seara, când consumul este ridicat.
Comisia mai propune ca acciza pe electricitate să nu o depășească pe cea pe gaze naturale, pentru a încuraja încălzirea electrică. Unele guverne cer însă mai multă libertate pentru a stabili regulile în funcție de situația din fiecare țară.
Pentru iarna 2026-2027, miniștrii au discutat și despre diversificarea surselor de gaze, investiții în energie curată și o mai bună coordonare, inclusiv cu Ucraina și Republica Moldova. În general, statele UE trebuie să atingă un grad de umplere a depozitelor de 90% între 1 octombrie și 1 decembrie, cu o anumită flexibilitate atunci când condițiile de piață sunt dificile. Consiliul UE a cerut și investiții care să protejeze infrastructura energetică de riscurile climatice.
De ce se scumpește și electricitatea când cresc prețurile la gaze
Pe piața angro, furnizorii de energie cu cele mai mici costuri sunt chemați primii să acopere consumul. Când producția lor nu este suficientă, intră în funcțiune și centrale mai scumpe. Ultima centrală necesară pentru a acoperi cererea, adesea una pe gaze, stabilește prețul angro al electricității. De aceea, gazele scumpe pot ridica prețul curentului chiar și atunci când o mare parte din electricitate vine din surse mai ieftine.
Europa încă are nevoie de centrale pe gaze la orele de vârf, pentru că nu poate stoca suficientă energie în baterii sau în hidrocentrale cu pompaj, explică Noah Gordon, expert la Consiliul European pentru Relații Externe. Legăturile mai bune între rețelele naționale ar permite și transportul energiei regenerabile ieftine din zonele care au surplus către cele care au nevoie de ea.
Impactul diferă de la o țară la alta. În Spania, producția eoliană și solară face ca gazele să influențeze prețul electricității doar câteva ore. În Italia, centralele pe gaze au un rol mai mare și stabilesc mai des prețul. Germania și Țările de Jos se află între cele două situații. În opinia lui Gordon, trecerea la electricitate și creșterea producției de energie curată ar face aprovizionarea mai sigură în toate statele membre.
Ajutoare pentru facturi și investiții pe termen lung
Pe termen scurt, guvernele pot reduce taxele, acorda subvenții sau vouchere, plafona prețurile și sprijini industria. Statele UE au cheltuit deja 17,9 miliarde de euro în acest an pentru astfel de măsuri, potrivit Comisiei Europene. Suma ar putea ajunge la 38,6 miliarde de euro dacă ajutoarele sunt prelungite până la sfârșitul anului.
Sprijinul de urgență contează mai ales pentru familiile cu venituri mici, dar poate pune presiune pe bugetele publice. Matteo Prina, cercetător la Eurac Research, spune că ajutoarele sunt mai ușor de susținut dacă sunt temporare și sunt ajustate pe măsură ce prețurile se schimbă.
Pe termen lung, UE încearcă să reducă dependența de combustibilii fosili importați prin investiții în energie regenerabilă, rețele și stocare. În 2025, sursele regenerabile au furnizat aproximativ jumătate din electricitatea UE, potrivit ACER, agenția europeană care coordonează autoritățile de reglementare din energie.
Noile capacități de producție pot reduce treptat prețurile angro. Efectul asupra facturilor depinde însă și de capacitatea rețelelor, de taxe și de contractele cu furnizorii, explică Prina.
Serviciul de Cercetare al Parlamentului European avertizează că menținerea artificială a unor prețuri scăzute poate descuraja investițiile în energie curată și poate lăsa Europa vulnerabilă la noi scumpiri. Prina susține că ajutoarele trebuie direcționate către familiile care au nevoie de ele, în paralel cu investițiile în producție, rețele și eficiență energetică. Beneficiile acestor investiții trebuie să se vadă și în facturile consumatorilor, a declarat el pentru Euronews.