Flotila Global Sumud (GSF), intercetptată de mai multe ambarcaţiuni israeliene, îşi continuă joi călătoria pentru a aduce ajutoare umanitare în Fâşia Gaza, în timp ce guvernele din întreaga lume urmăresc îndeaproape misiunea. Mai multe proteste împotriva intervenţiei israeliene au avut deja loc, iar altele sunt anunţate joi şi vineri în mai multe oraşe, transmit EFE şi AFP, potrivit Agerpres. Activista Greta Thunberg, care se afla pe o navă interceptată, a fost reţinută şi urmează să fie, din nou, deportată, menţionează CNN.
Conform ultimului raport al flotilei, 13 ambarcaţiuni au fost interceptate de forţele maritime israeliene, în timp ce 30 au reuşit să scape. Navele interceptate sunt Alma, Adara, Sirius, Aurora, Dir Yassine, Grande Blu, Hio, Huga, Morgana, Otaria, Seulle, Spectre şi Yulara, la bordul cărora se aflau aproximativ 200 de persoane a căror locaţie şi stare sunt necunoscute.
Printre cei reţinuţi de Israel se află 30 de cetăţeni spanioli, 22 de italieni, 21 de turci, 12 malaezieni, 11 tunisieni, 11 brazilieni şi zece francezi. Sunt, de asemenea, reţinuţi, printre alţii, cetăţeni din Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Mexic şi Columbia.
De când au început reţinerile ambarcaţiunilor miercuri, la aproximativ 80 de mile marine de enclava palestiniană, încă în apele internaţionale, Global Sumud a denunţat faptul că armata israeliană a lovit una dintre ambarcaţiunile sale şi a atacat altele cu tunuri cu apă.
Anterior, Ministerul de Externe israelian a informat că mai multe nave au fost "oprite fără probleme" şi că pasagerii acestora erau transferaţi într-un port israelian.
"Interceptările ilegale ale Israelului nu ne vor descuraja. Continuăm misiunea noastră de a sparge blocada şi de a deschide un coridor umanitar", a reafirmat flotila.
Prim-ministrul italian a ordonat flotilei care naviga spre Gaza să se oprească, spunând că ultima încercare a activiștilor de a oferi ajutoare riscă să deraieze un plan american de a pune capăt războiului.
Meloni a spus că propunerea SUA a stârnit "speranța" de a pune capăt războiului dintre Israel și Hamas, adăugând că este "un echilibru fragil, pe care mulți ar fi bucuroși să-l distrugă".
Greta Thunberg a fost reţinută
Activista suedeză Greta Thunberg și alți pasageri aflați la bordul unei nave interceptate au fost reținuți de armata israeliană și urmează să fie deportați.
Flotila intenționează să spargă blocada navală impusă de 18 ani de Israel asupra Gazei și să transporte bunuri de ajutor către enclava devastată. Joi, în jurul orei locale 09:15, 23 de ambarcațiuni GSF erau încă în navigație, iar 21 fuseseră deja interceptate, potrivit sistemului de monitorizare al GSF.
Organizatorii flotilei au calificat interceptarea drept un "atac ilegal" asupra muncii umanitare, în timp ce Israelul a susținut că activiștii "nu urmăreau ajutor, ci provocare".
Interceptarea navelor
Primele nave au fost abordate de forțele israeliene miercuri seara, la circa 70 de mile marine de Gaza, conform GSF, care a acuzat Israelul de agresiune asupra navelor sale.
GSF a publicat pe Telegram că una dintre nave ar fi fost "lovită intenționat", iar două altele ar fi fost vizate cu tunuri cu apă. A fost distribuit un videoclip care, potrivit GSF, arată nava Yulara fiind lovită cu tunuri de apă.
Ministerul israelian de Externe a afirmat că mai multe nave au fost "oprite în siguranță" și că pasagerii vor fi transportați în Israel, unde vor fi demarate proceduri de deportare către Europa.
"Greta și prietenii ei sunt în siguranță și sănătoși", a transmis ministerul pe X, referindu-se la Thunberg, care apare într-un videoclip stând pe podea, înconjurată de personal militar.
GSF a reiterat că interceptarea ambarcațiunilor a fost "un atac ilegal asupra umanitarilor neînarmați".
"Facem apel la guverne și instituții internaționale să solicite securitatea și eliberarea imediată a persoanelor reținute", a afirmat organizația pe Telegram.
Interceptările au avut loc la doar câteva zile după ce președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au prezentat propunerea lor de pace pentru încetarea războiului din Gaza, la Washington.
Cine este implicat și care sunt obiectivele
Flotila reunește peste 500 de participanți din zeci de țări, cu scopul de a livra alimente, apă și medicamente civililor din Gaza, potrivit organizatorilor.
Convoiul a plecat din Barcelona pe 31 august și a fost întărit treptat prin alipiri de nave activiste din alte porturi mediteraneene. Printre pasageri se numără parlamentari din Spania și Italia, precum și Thunberg — aceasta fusese deja deportată din Israel în iunie, după ce o altă navă de ajutor în care se afla fusese interceptată de autoritățile israeliene.
La aproape doi ani de la declanșarea războiului, Gaza se confruntă cu escaladarea numărului de morți și cu o criză alimentară severă. Israelul controlează strict intrarea ajutoarelor în enclavă, iar în august, raportul Integrat al Securității Alimentare al ONU avertiza că unele zone din Gaza se află sub amenințarea unei foamete „provocate de om”.
Reacția Israelului la flotilă
Cu puțin înainte de interceptări, Ministerul israelian de Externe a anunțat că marina a contactat flotila și le-a cerut să-și schimbe cursul, avertizând că se apropie de o "zonă de luptă activă" și că încalcă o blocadă navală legală. Potrivit acestuia, scopul flotilei era provocarea, nu ajutorul umanitar.
Israelul a declarat că a oferit în repetate rânduri rute alternative pentru ca ajutoarele să ajungă în Gaza, inclusiv prin portul Ashkelon, în Israel. Însă organizatorii au respins aceste opțiuni: au declarat că acceptă doar ca ajutorul să fie predat civililor din Gaza, nu prin intermediul altor terți.
GSF a susținut că unele nave au fost vizate, săptămâna trecută, de drone israeliene. Ca răspuns, Italia și Spania au mobilizat nave pentru a susține flotila. Israel nu a comentat imediat acuzațiile privind atacurile cu drone. Ministerul de Externe israelian a afirmat că a găsit documente care ar indica implicarea directă a Hamas în finanțarea și coordonarea flotilei — afirmații respinse de GSF ca "propagandă".
Ambasadorul israelian la ONU, Danny Danon, a declarat că cei care încearcă să pătrundă ilegal pe teritoriul israelian vor fi deportați imediat după sărbătoarea Yom Kippur.
"Nu vom permite nicio acțiune propagandistică care să ne încalce suveranitatea", a adăugat el.
Reacţii internaţionale
Mai multe guverne urmăresc evoluţia flotilei şi acţiunile Israelului de a-i opri înaintarea. Interceptarea unor dintre navele sale a stârnit proteste din partea cetăţenilor, dar şi reacţii oficiale.
Italia
În Italia, protestatarii au ieșit în stradă în orașe precum Roma, Pisa, Florența și Torino miercuri seară, în timp ce un important sindicat italian a cerut vineri o grevă generală națională, în sectorul public și privat, în semn de solidaritate cu flotila și cu oamenii din Gaza.
Columbia
Preşedintele Columbiei, Gustavo Petro, a expulzat miercuri delegaţia diplomatică israeliană, calificând intervenţia Israelului asupra flotilei drept "crimă internaţională". El a criticat pe X arestarea a două cetăţene columbiene "în apele internaţionale".
Columbia a întrerupt în 2024 relaţiile diplomatice cu Israelul pentru a protesta împotriva războiului din Fâşia Gaza. Israel păstra totuşi o reprezentanţă cu 40 de angajaţi, dintre care patru israelieni cu statut diplomatic, potrivit unei surse citate de AFP. Preşedinţia columbiană a cerut Israelului "eliberarea imediată" a celor două columbience şi a respins ferm "orice act care aduce atingere integrităţii fizice, libertăţii şi drepturilor omului ale cetăţenilor columbieni în străinătate".
"Tratatul de liber schimb cu Israelul a fost, de asemenea, denunţat imediat", a mai afirmat Petro.
Chile, Bolivia şi Uruguay
Guvernul chilian al lui Gabriel Boric şi cel al lui Luis Arce din Bolivia au susţinut misiunea flotilei şi au condamnat "violenţa inacceptabilă" a Israelului, în cuvintele liderului bolivian.
Venezuela, la rândul său, a calificat reţinerea navelor în apele internaţionale drept un "act de piraterie". Pe de altă parte, Uruguay a asigurat că "urmăreşte îndeaproape" iniţiativa şi a cerut respectarea integrităţii şi siguranţei echipajelor, la fel ca şi Mexicul, care a solicitat protejarea drepturilor concetăţenilor săi aflaţi la bordul misiunii.
Mexic
Guvernul Mexicului, prin intermediul Secretariatului Afacerilor Externe (SRE), a cerut miercuri să se asigure respectarea drepturilor şi integrităţii concetăţenilor săi care călătoresc în Flotila Global Sumud.
Într-un comunicat privind situaţia actuală a flotilei, SRE a informat că ambasada Mexicului în Israel a solicitat deja acces consular, precum şi "să se garanteze că drepturile şi integritatea acestora sunt respectate în orice moment, conform dreptului internaţional aplicabil".
Malaezia şi Turcia
Guvernul Malaeziei, cu 12 cetăţeni reţinuţi, a condamnat "ferm" interceptarea şi a denunţat faptul că civilii aflaţi la bordul ambarcaţiunilor au fost "reprimaţi prin intimidare şi constrângere", în timp ce Turcia a denunţat reţinerea ambarcaţiunilor ca un "act terorist".
Guvernul de la Kuala Lumpur a cerut joi "eliberarea imediată" a cetăţenilor săi reţinuţi de Israel.
"Cer ca toţi malaezienii, activiştii internaţionali şi voluntarii să fie eliberaţi imediat! Este o misiune umanitară cu civili dezarmaţi care duc ajutor vital pentru Gaza", a declarat pe X prim-ministrul Malaeziei, Anwar Ibrahim.
Reacţii din partea ONG-urilor
Interceptarea israeliană a navelor flotei nu a stârnit doar reacţii oficiale. Organizaţii civile din mai multe ţări au convocat proteste în sprijinul călătoriei flotilei Global Sumud.
Zeci de organizaţii şi sute de activişti propalestinieni au protestat miercuri în Ciudad de Mexico pentru a cere guvernului să se pronunţe cu privire la arestarea a trei conaţionali care participau la misiunea flotilei Global Sumud de către Israel. Protestatarii au cerut guvernului întoarcerea în siguranţă a mexicanilor care fac parte din flotilă şi ruperea relaţiilor diplomatice cu Israelul.
"Este urgent să avem grijă de flotilă", strigau participanţii, în timp ce pe un banner se putea citi mesajul: "Cerem ca guvernul Mexicului să rupă relaţiile cu Israelul. În faţa genocidului, neutralitatea este complicitate".
Rudele activiştilor mexicani care fac parte din flotilă s-au întâlnit la sediul Ministerului de Externe cu subsecretarul Maria Teresa Mercado, căreia i-au cerut acţiuni urgente pentru a garanta siguranţa mexicanilor participanţi la misiunea umanitară.
În noaptea de miercuri, mii de persoane au manifestat la Roma şi în alte oraşe din Italia, în timp ce mai multe sindicate din ţară au convocat o grevă generală pentru vineri împotriva "agresiunii asupra navelor civile care transportau cetăţeni italieni".
Proteste au avut loc, de asemenea, în Grecia, Elveţia, Spania, Turcia, Argentina şi Germania, printre altele, la fel ca şi în Bogota, unde câteva zeci de manifestanţi au blocat drumurile pentru a denunţa acţiunile Israelului.
Cu toate acestea, principalele manifestaţii au fost convocate pentru joi, în faţa incertitudinii privind ceea ce se va întâmpla pe ultimele mile care separă ambarcaţiunile Flotei Sumud de Fâşia Gaza.
Flotila Globală Sumud a raportat în zorii zilei de joi că 30 dintre navele sale continuă să navigheze spre Gaza şi se află la 46 de mile marine de coasta enclavei (aproximativ 85 de kilometri).