O insulă tropicală din China vrea să devină cel mai mare port de liber-schimb din lume
Publicat acum 2 ore si 53 minute
În ultimul an, marile bănci europene și administratorii de active și-au crescut în mod semnificativ investițiile în Palantir, controversata companie americană de tehnologie, potrivit El Pais.
Compania oferă servicii agenției americane de imigrație și control vamal (ICE – U.S. Immigration and Customs Enforcement) și armatei israeliene în teritoriile palestiniene. În 2020, Amnesty International a denunțat compania pentru nerespectarea standardelor internaționale, iar firma de consultanță MSCI i-a acordat un scor de 2 din 10 pentru „libertăți civile” și „drepturile omului” într-un raport recent de referință pentru investitorii instituționali la nivel mondial. Fondatorul și președintele Palantir, Peter Thiel, susține în mod deschis poziții anti-democratice și anti-UE.
Cu toate acestea, peste 100 de mari bănci europene, administratori de active, asigurători și fonduri de pensii și-au crescut participația combinată în companie cu peste 60% în ultimul an. Acest lucru reiese din datele unei investigații internaționale coordonate de platforma de jurnalism independent Follow The Money, la care a participat și El Pais..
Valoarea economică a acestor dețineri aproape s-a cvadruplat într-un an, pe fondul creșterii spectaculoase a prețului acțiunilor Palantir pe parcursul anului 2024. Până la sfârșitul lui 2025, valoarea totală a acestor investiții a ajuns la 27 de miliarde de dolari. Totuși, această cifră este o estimare conservatoare, deoarece provine doar din entitățile investigate care raportează deținerile către SEC, autoritatea americană de reglementare a piețelor de capital.
Investiții de 27 de miliarde de dolari
Investițiile unora dintre cele 127 de companii analizate sunt explicate prin deținerile în Palantir prin fonduri care urmăresc indici bursieri. Aceste fonduri cumpără automat toate companiile incluse într-un anumit indice bursier, iar deoarece Palantir este una dintre cele mai mari companii listate din Statele Unite, investitorii ajung să o includă în portofolii. Nicio entitate nu menționează Palantir pe listele de excludere, care ar trebui să includă companii interzise din cauza încălcărilor standardelor internaționale privind drepturile omului.
Aproape toți marii investitori europeni în Palantir analizați în investigație afirmă că susțin liniile directoare OECD. Acestea cer audituri și diligență (due diligence) atunci când se investește în companii acuzate de abuzuri ale drepturilor omului, mai ales în zone de conflict sau în contexte în care este utilizată inteligența artificială (AI).
Cu toate acestea, bănci precum Norges Bank, care administrează fondul suveran al Norvegiei, și-au crescut investiția în Palantir cu 60% între 2024 și 2025, ajungând la aproape 29 de milioane de acțiuni, în valoare de 5,1 miliarde de dolari la sfârșitul lui decembrie 2025, devenind cel mai mare investitor european în companie. Administratorul francez de active Amundi ocupă locul al doilea, cu aproape 3 miliarde de dolari investiți, urmat de asiguratorul britanic Legal & General (2,5 miliarde de dolari). Dintre marile bănci se remarcă Barclays (2,2 miliarde), Deutsche Bank (2 miliarde), BNP Paribas (peste 1 miliard), Banca Națională a Elveției (1,1 miliarde) și administratorul olandez Cardano (1 miliard).
Printre băncile europene analizate se află și două din Spania. Santander deținea acțiuni în valoare de 18 milioane de dolari la sfârșitul lui 2025, de 16 ori mai mult decât cu un an înainte. Potrivit băncii, investiția se realizează prin fonduri delegate altor administratori de active, care iau deciziile de investiții. BBVA a ajuns, între timp, la o investiție totală de 103 milioane de dolari în Palantir la sfârșitul aceluiași an, poziția crescând de la 400.000 la 583.000 de acțiuni în 12 luni. Surse din bancă subliniază că deținerile BBVA sunt exclusiv rezultatul tranzacțiilor realizate în numele clienților și al fondurilor de investiții.
Controversele care vizează Palantir
Palantir, în prezent unul dintre principalii contractori ai guvernului SUA, a început ca o companie mică sprijinită de Washington. Fondatorul și președintele său, Peter Thiel, este una dintre cele mai influente figuri din Silicon Valley: a cofondat PayPal și a fost unul dintre primii investitori în Facebook. Este cunoscut și pentru opoziția sa față de democrație și pentru faptul că este principalul susținător al lui Donald Trump în sectorul tehnologic.
Compania a devenit cunoscută pentru capacitatea sa de a analiza volume uriașe de date și informații nestructurate în căutarea de tipare, în special prin instrumente destinate forțelor armate și serviciilor de securitate. În plus, spre deosebire de restul industriei, a prezentat întotdeauna o parte din activitatea sa în videoclipuri explicative și educaționale pe rețelele sociale, lucru reflectat de zecile de mii de vizualizări de pe canalul său de YouTube.
Palantir nu este singura companie care analizează date în scopuri militare, însă este cea mai emblematică în domeniul inteligenței artificiale și al apărării.
Colaborările controversate ale Palantir cu ICE și armata israeliană i-au adus un scor de 2 din 10 pentru „libertăți civile” și „drepturile omului” în raportul MSCI — document de referință pentru investitorii instituționali care iau decizii responsabile.
În Olanda, după ce s-a dezvăluit că fondul de pensii al profesorilor investise sute de milioane de euro în Palantir, un grup de investitori a lansat o petiție prin care a cerut retragerea investițiilor. Într-un editorial recent, trei profesori de la Universitatea Utrecht au numit această investiție „dureroasă”.
„Aceiași profesori care predau despre confidențialitate, autonomie, drepturile omului și dreptul umanitar al războiului”, notează autorii, „sunt obligați să participe la un fond de pensii care investește milioane de euro într-o companie strâns legată de supraveghere la scară largă, procesarea datelor militare și încălcări ale drepturilor omului.”
În Norvegia, războiul din Gaza a avut consecințe pentru portofoliile unor fonduri. Administratorul Storebrand a vândut o participație de 24 de milioane de dolari în Palantir în octombrie 2024, susținând că firma furnizează produse care permit supravegherea locuitorilor din teritoriile palestiniene. Fondul de pensii KLP, cel mai mare din Scandinavia, a exclus companiile Oshkosh Corporation și ThyssenKrupp din portofoliu pentru vânzarea de arme către Israel folosite în Gaza. Totuși, acestea au fost cazuri izolate: sancțiunile pentru expunerea la Israel au fost până acum minime în rândul marilor administratori de active.