Banca Națională a României solicită clarificări suplimentare din partea Consiliului Concurenței în legătură cu decizia de a sancţiona zece dintre cele mai importante bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro) pentru coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a indicelui ROBOR.
Purtătorul de cuvânt al instituției, Dan Suciu, precizează într-un comunicat că este necesar ca publicul să nu fie expus unor interpretări eronate care ar putea afecta stabilitatea financiară. Potrivit acestuia, investigația nu vizează BNR și nici reglementările sau politicile din sectorul bancar, însă contextul public creat în jurul cazului impune explicații suplimentare pentru a evita confuziile și acuzațiile nefondate.
“În primul rând, trebuie spus că investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională a României ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare. Cel puțin așa precizează comunicatul Consiliului Concurenței: ”decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”. Dar, chiar dacă nu este vizată BNR, o serie de aspecte importante din perspectiva funcției BNR trebuie clarificate, mai ales că în informațiile publice care au precedat atât decizia cât și în comentariile ulterioare au apărut o serie de afirmații neclare și s-au ridicat întrebări legate de investigație. Acesta a fost motivul pentru care Guvernatorul BNR și alți membri ai Consiliului de administrație au căutat să clarifice o parte din aceste chestiuni apărute în raportările intermediare din timpul investigației, ca urmare a colaborării cu inspectorii de concurență.
De asemenea clarificări este nevoie în continuare pentru a nu lăsa ca neclarități să genereze atât controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare, importante atât pentru persoanele fizice cât și din perspectiva economiei ca atare, prin acuze dincolo de realitatea situației”, precizează Dan Suciu.
Clarificările solicitate de BNR
El precizează că deși președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului consideră că eventuala diferență luată în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un nivel presupus corect, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public se vorbește de diferențe de procente, cu așa zisa motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc de la 1,25% la 8,1% în doi ani.
Dan Suciu spune că BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale.
BNR cere să fie explicat în ce mod pot fi considerate încălcate Legea Concurenței și legislația internațională, în condițiile în care regulamentul pieței monetare și procedura de fixing sunt considerate corecte, iar băncile ar fi respectat aceste norme. BNR solicită, astfel, precizări privind eventualele contradicții dintre cadrul de reglementare și cadrul legal aplicabil.
Banca centrală citează declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, potrivit cărora nu ar fi fost vorba de un „cartel clasic” în care băncile să stabilească împreună nivelul ROBOR. În acest context, BNR consideră că explicațiile privind „schimbul de informații confidențiale și strategice” sau „transparența prea mare a tranzacțiilor” sunt insuficiente și pot părea contradictorii.
Instituția subliniază că, în mod obișnuit, lipsa de informații și transparența redusă sunt considerate factori care afectează concurența, motiv pentru care este necesară o clarificare suplimentară a acestor interpretări.
Invocarea unor „fracțiuni de procent” în calculul ROBOR
BNR solicită clarificări privind modul în care Consiliul Concurenței a interpretat diferențele de „fracțiuni de procent” în calculul ROBOR, considerate suspecte în contextul investigației privind posibile practici neconcurențiale.
Instituția cere explicații despre metodologia folosită pentru stabilirea unui eventual nivel „corect” al ROBOR în raport cu cel publicat și ridică întrebarea dacă aceeași logică ar trebui aplicată și perioadelor în care indicele a fost în scădere semnificativă. În acest sens, BNR sugerează că, în anumite etape, ROBOR ar fi putut fi considerat prea mic față de un nivel teoretic de referință.
“Banca Națională a României a susținut demersul Consiliului Concurenței punând la dispoziție documentele solicitate și explicând pe larg rolul și implicarea Direcției Operațiuni de Piață în administrarea și buna funcționare a pieței monetare (și valutare, acestea fiind strâns legate) în procesul de stabilire al ROBOR (și al cursului valutar). Monitorizarea pieței monetare și valutare și publicarea nivelurilor de referință ale cursurilor valutare și ale ROBOR/ROBID sunt în atribuțiile acestei direcții. De asemenea, s-a explicat rolul Direcției Supraveghere și modul de intervenție al acesteia, dacă variațiile ROBOR sunt mai mari de plus/minus un punct procentual față de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai consistentă de timp – ceea ce ar indica o disfuncție la nivelul managementului lichidității în bănci și deci posibile probleme prudențiale.
Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale - care și ele fac parte din inventarul intervenționist de politică monetară (moral suasion) - așa cum s-a întâmplat cu mult prea invocata declarație a Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022, ”băncile au sărit calul în privința ROBOR”. Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculațiilor că declarația ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privința pieței monetare! A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!”, precizează Dan Suciu.