Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat marți, la "Sinteza Zilei", despre momentul în care a amenințat cu demisia în coaliția de guvernământ și a avertizat asupra riscului ca TVA să crească la 23% - 24% dacă nu se dă curs reducerilor de cheltuieli pe care el le-a cerut.
Bolojan n-a negat incidentul și nici discuția despre TVA-ul de 24%.
El a insistat, în schimb, că există spațiu pentru reducerea de cheltuieli și a indicat în acest sens sistemul Poliției Locale și sistemul de sănătate, care remunerează personalul medical fără nicio corelare cu pacienții tratați.
Dialogul între Mihai Gâdea și Ilie Bolojan, în continuare.
Intertitlurile aparțin redacției.
Ilie Bolojan: Dacă nu se reduc cheltuielile, e doar o problemă de timp până când plusuri de venituri va fi 'înghițit'
Mihai Gâdea: "Ma interesează până la urmă să înțelegem care este tabloul si ce v-a făcut pe dumneavoastră să spuneți că 'nu putem merge mai departe', fiind evident ca va referiți la o posibila demisie. Va întreb direct și clar: au fost discuții în spațiul public că, dacă guvernul nu adopta masurile din pachetul 1 si 2, dumneavoastră ați fi spus în coaliție că ajungem la un TVA de 23 - 24%? Sunt la Ministerul de Finanțe calcule cu un TVA de 24%, este adevărat? Daca aceste masuri n-ar fi luate, ajungem la un TVA de 24%?"
Ilie Bolojan: "Daca aceste măsuri de reducere a cheltuielilor care trebuie luate în continuare nu vor fi luate, este doar o problemă de timp până când aceste încasări vor fi consumate de creșterile mari de cheltuieli pe care le avem. Și, indiferent ce guvern va fi, va fi pus din nou în situația să găsească creșteri de venituri sau scăderi de cheltuieli.
Și eu cred, cu măsurile de creșteri de venituri pe care le-am luat până în momentul de față, că nu mai trebuie să luăm alte măsuri pe componenta de creștere de venituri și de taxe (...)
Asta o putem face dacă ne scădem cheltuielile, pentru că aici e un sistem, pur și simplu, de vase comunicante (...)
Ilie Bolojan: Avem spațiu de reducere a cheltuielilor
Nu se poate face altfel și este anormal să punem taxe suplimentare într-o zonă sau alta cât timp noi avem spații de reducere a cheltuielilor. V-ați referit la Poliția Locală. Nu am neapărat această perspectivă, poate dintr-o deformație de fost primar, pentru că am înființat o Poliție locală.
Ea are un rol complementar și face ceea ce n-ar trebui să facă Poliția Națională. Dar pe anumite competențe, pe ordine publică, pe siguranță, (cele două poliții) fac aceleași lucruri (...)
Problema este lipsa de coordonare, responsabilitatea difuză, oamenii folosiți ineficient. Gândiți-vă că doar în aceste dispecerate sunt peste 5000 de oameni. La polițiile națională și locală avem peste 10.000 de oameni care stau în pază.
Gândiți-vă că toate sediile Curții de Conturi din România, ale altor instituții, sunt păzite de dimineața până seara.
Ilie Bolojan: Pază doar ziua la instituții, restul, distribuiți la Ordine Publică
În momentul în care ai peste 10.000 de oameni care sunt în pază, dacă doar 10% - 20% sunt reduși de acolo și există pază doar în timpul zilei, nu mai trebuie să faci angajări suplimentare, ci oamenii de acolo sunt distribuiți la Ordine Publică, sunt la intervenție și, deci, avem în fiecare sector.
Gândiți-vă la Sănătate. Trebuie să facem o atribuire mai corectă a cheltuielilor din Sănătate. Nu mai putem crește cheltuielile pe Sănătate, că nu mai avem de unde.
Anul acesta am avut un buget la Casă (Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, n.r.) de 77 de miliarde de lei și am notificat Casa că îmi trebuie 10 - 11 miliarde ca să închid anul, pentru că nu au plătit medicamente, nu au asigurat plata tuturor serviciilor.
Ilie Bolojan: Sunt 100 de spitale unde cheltuielile de personal depășesc 80% - 90%
Dar asta în condițiile în care din cele 370, am undeva în jur de 100 de spitale în România în care cheltuielile de personal depășesc 80%, 85%, 90%. Gândiți-vă că dacă ai 1% din bugetul unui spital cheltuieli cu medicamentele și încă 2% - 3% alte cheltuieli, (atunci) pentru cine funcționează acest spital? Pentru pacienții de acolo? Nu cred asta.
Dar ce am făcut? Când s-au majorat salariile în sistemul de sănătate, în 2017 - 2018, prin legislația de atunci s-au alocat direct sume pentru salarizare. Iar astăzi, 60% - 70% din sumele pe care le primește fiecare spital vin ca diferență de salarii.
Asta înseamnă că dacă ai 100 de pacienți într-o zi, îți iei banii. Dacă nu ai niciun pacient - sigur, nu se întâmplă asta - tot îți iei banii respectivi.
Și niciun manager nu este interesat să vadă ce se întâmplă cu banii, cum duc banii în medicamente, cum îți tratezi pacienții.
Deci, acest sistem trebuie schimbat, pentru că nu mai putem crește în fiecare an aceste sume pe sănătate, fără să vedem o îmbunătățire a calității serviciilor, fără să vedem o satisfacție a pacienților."