Ilie Bolojan: „Nu folosesc demisia ca o formă de presiune”

Premierul Ilie Bolojan a fost invitat, marți seara, la Antena 3 CNN, în studioul emisiunii „ Sinteza Zilei”. Prim-ministrul a vorbit despre angajamentul României de a scădea deficitul, de ce a fost necesar să fie adoptate mai întâi măsurile din primul pachet fiscal și ulterior corectate nedreptățile, despre tensiunile din Coaliție și reforma din administrația publică locală, relația pe care o are cu Președintele României, dar și cu Administrația Trump. 

Iată principalele declarații făcute de premier: 

Tensiunile din Coaliție și o eventuală demisie: „Nu folosesc demisia ca o formă de presiune. Nu am făcut asta niciodată. Dar când ocupi o funcție publică și știi ce trebuie făcut, care este planul pe care trebuie să îl duci la capăt, e o dovadă de responsabilitate să insiști să faci lucrurile așa cum trebuie.

Nu poți să faci reforme uitându-te în permanență la sondaje, gândindu-te că faci acțiuni de imagine. Nu rezolvi nici reformele, nici imaginea.

În ceea ce privește soliditatea Coaliției, dacă un premier, indiferent cine este el, nu are autoritate și nu are susținere el nu își poate exercita mandatul. Autoritatea e un instrument de lucru. Când nu mai are autoritate el nu poate livra. Nu este pusă în discuție, dar dacă lucrezi la știrbirea autorității unui om de decizie, acel Guvern nu va putea livra.”

Reforma administrației publice locale: „Trebuie să scădem cheltuieli. Nu se poate de pe o zi pe alta. Nu lucrezi pe zone mici unde impactul e nesemnificativ. Trebuie să lucrezi pe blocuri mari. Un bloc mare e administrația publică locală din România.

Doar în aparatele proprii avem 130.000 de angajați, în celelalte aparate, asistența socială, direcția copilului, mai sunt cel puțin atâția. Dacă vrem să echilibrăm lucrurile și să nu ajungem de unde am plecat atunci trebuie să ne reducem cheltuielile inclusiv în administrația publică locală.”

Creșterea TVA și majorări de taxe viitoare: „La instalarea acestui Guvern, în discuțiile premergătoare, domnul președinte ne-a rugat ca pe cât posibil să nu creștem TVA-ul în cadrul măsurilor de corecție pe care toată lumea era de acord că trebuie să luăm. Am plecat de la această idee, am început negocierile cu Comisia Europeană, cu partenerii noștri și din toate analizele făcute și propunerile făcute către Comisie a rezultat cât se poate de clar că nu este posibilă o corecție fiscală fără creșterea de TVA.

Relația cu președintele Nicușor Dan: „Când ocupi o funcție de mare responsabilitate nu lucrezi pe bază de emoție, de sentimente. Asta trebuie să facem și eu, și președintele și alți înalți responsabili care au domenii importante de responsabilitate. Avem o colaborare corectă și respectuoasă.

Relația cu domnul președinte e corectă, de colaborare instituțională, fiecare avem niște responsabilități pe zonele comune ne consultăm, colaborăm, nu vreau să fac evaluări sub formă de note pentru că nu e relevant.”

Ținta de deficit: „Când ajungi la astfel de deficite de genul acesta în mod evident ai o responsabilitate cel puțin morală. Ai două posibilități: să faci ceea ce trebuie sau să iei măsuri paliative care nu au niciun fel de efect. Nu putem închide cu un deficit sub 8% cu toate măsurile pe care le-am luat.”

Evaziune fiscală: „Combaterea evaziunii fiscale e o direcție importantă. Am pus presiune pe ANAF. E o nouă conducere, de mâine va fi o conducere nouă și la Vamă, în așa fel încât să fie combătută evaziunea în așa fel încât fiecare om care câștigă să plătească contribuția.  

Aceste aspecte sunt vitale și le vom corecta, dar nu se poate de pe o zi pe alta, rețelele de evaziune nu pot fi destructurate de pe o zi pe alta, dar lucrurile se schimbă la ANAF, vor lucra cu camere de corp, li se vor da teste de integritate.”

Relația cu Administrația Trump: „Relația cu Statele Unite este o relație strategică pentru România, la fel cum este și relația din punct de vedere economic cu Uniunea Europeană.

Chiar azi, ministrul Energiei a discutat cu secretarul Energiei din SUA pentru a pune la punct colaborarea noastră pe problemele care țin de nuclear și pe zona de energie.”

Interviul integral poate fi urmărit aici:

„Nu sunt un om care să anunțe lucruri care e probabil să nu se întâmple. Ce pot spune fără echivoc: nu mai trebuie să creștem taxe dacă ne concentrăm pe problema reducerii de cheltuieli care nu poate fi făcută de pe o zi pe alta.

Doar așa din primăvara anului viitor vom avea efectele de stabilizare, va scădea inflația, efectele de contracție economică vor fi absorbite, iar din a doua jumătate a anului să vedem tendințele de creștere. Dar să spun că vom reduce iar niște taxe de la începutul anului viitor ar însemna să fac afirmații hazardate. Final de criză înseamnă că economia intră în stabilitate.”

Ana Maria Roman, realizatoarea Antena 3 CNN: Dacă plecați de la guvern, veți rămâne președintele PNL?

Ilie Bolojan: „Indiferent de situație, nu e cazul acesta, rămâi președinte de partid cât timp ai susținerea colegilor. Nu asta este problema. Important e ca atunci când ești pe o funcție să aduci un plus. În ceea ce privește comunicarea, am încercat întotdeauna să am discuții atunci când e vorba de măsuri care au nevoie de susținerea generală”. 

Ana Maria Roman, realizatoare Antena 3 CNN: Pe ce criterii vor fi disponibilizați oamenii din administrația locală?

Ilie Bolojan: „Ar fi o utopie să spun că în 3000 de primării în jumătate din ele se vede că există un surplus de personal toate lucrurile vor fi perfecte.

Din experiența mea, oamenii cerebrali și raționali știu că atunci când personalul este dimensionat corect, directorii care fac aceste reduceri, funcționarii publici fac reorganizările, dacă trebuie să rămână cu 5 posturi și astea sunt calculate corect ei își vor păstra în 9 din 10 cazuri oamenii buni pentru că nu mai au cui să repartizeze munca și au două variante: ori lucrează ei, ori lucrurile nu vor merge bine. Din instinct de conservare vor face lucrurile corect.

Am făcut acest lucru și oamenii cei mai buni au fost păstrați. Așa cum s-au făcut angajările așa se vor face și reducerile de personal. Nu putem ocoli această realitate. Orice om în plus înseamnă că banii sunt rispiți.”

Ilie Bolojan: „Un program de țară ține de câteva realități. Trebuie să ne creștem veniturile și am stabilit bazele acestei creșteri acum trebuie să le încasăm. Trebuie să ne scădem cheltuielile pe toate domeniile de activitate și trebuie să punem economia pe niște baze corecte, să avem autonomie energetică, să ne punem în valoare domeniile care ne avantajează și unde putem face performanță, e anormal să avem deficite comerciale mari pe zona de agricultură, noi importăm produse alimentare pentru că nu am dezvoltat partea de procesare. Toate aceste lucruri înseamnă un plan de țară pe care îl putem pune în practică astfel încât să creăm oportunități de dezvoltare în țara noastră și putem face aceste lucruri” 

„Luni voi avea întâlniri la Bruxelles cu doi comisari europeni ca să clarificăm aspecte care țin de deficit și împrumuturi pentru a proiecta o imagine de încredere.

Am transmis toate datele bugetare Comisiei Europene, am primit vizita experților de la agențiile de rating, explicăm ceea ce se poate facem, avem constrângeri importante, anul viitor în august trebuie să închidem PNRR și mai avem de cheltuit peste 10 miliarde de euro, altfel sau pierdem banii sau împrumutul pe care l-a luat România pe componenta de investiții, vă dați seama pierdem o sumă importantă la niște dobânzi avantajoase.”

„A pune economia României pe baze mai corecte înseamnă acest lucru pe fond. Noi în afară de modul în care am distribuit banii, i-am cheltuit, avem probleme sistemice pe care dacă nu le atacăm nu vom schimba lucrurile.

O bună parte din impozitele care au fost stabilite nu se încasează. Degeaba ridici cotele de TVA și alte impozite, degeaba, pentru că produci o discriminare și mai mare. Combaterea evaziunii fiscale e o direcție importantă. Am pus presiune pe ANAF. E o nouă conducere, de mâine va fi o conducere nouă și la Vamă, în așa fel încât să fie combătută evaziunea în așa fel încât fiecare om care câștigă să plătească contribuția. 

Am modificat legislația, dar ei efectiv trebuie să își facă datoria. Orice om care lucrează la negru e concurență neloială, bani mai puțini la buget. ITM-urile, Antifrauda trebuie să își facă datoria, orice om care și-a construit o casă fără autorizație e anormal. 

Aceste aspecte sunt vitale și le vom corecta, dar nu se poate de pe o zi pe alta, rețelele de evaziune nu pot fi destructurate de pe o zi pe alta, dar lucrurile se schimbă la ANAF, vor lucra cu camere de corp, li se vor da teste de integritate. Nu le putem schimba de pe o zi pe alta. 

Ne trebuie mai mulți oameni în economie, bugetul acestei țări e colectat de la cei care lucrează în România, cu cât se lucrează mai mult și mai cinstit, România va avea venituri mai mari. 

Nu pot rezolva în două luni și jumătate ce s-a acumulat în ani de zile. ”

Adrian Ursu, realizator Antena 3 CNN: E mai simplu la Palatul Cotroceni decât la Palatul Victoria?

Ilie Bolojan: „Cea mai dificilă poziție e cea de premier, mai ales într-o situație dificilă, pentru că ai probleme operative care în fiecare dimineață vin peste tine, în fiecare noapte, în fiecare dimineață, se întâmplă un accident, o explozie, ceva într-un spital, toate vin în responsabilitatea premierului dublat de problemele bugetare.

E o presiune mare, dar important e să nu treci degeaba prin post. Acesta e cel mai dificil post din experiența mea. 

Am fost trei luni la Palatul Cotroceni cu responsabilități limitate. Dar la Guvern presiunile sunt foarte mari. Și o funcție de primar este destul de stresantă și acolo apar acele probleme operative. La Palatul Cotroceni sunt alt tipuri de responsabilități, dar pe alte domenii și cu alte competențe”

„Cred că atunci când ești pe un post într-o situație dificilă așa cum suntem noi, ești foarte conștient de faptul că posibilitatea să ieși prost din această situație este destul de mare. Dar când am acceptat responsabilitatea m-am gândit la țara noastră, la copiii noștri și am spus bun, dacă asta e situația și alții în condiții mai grele au făcut lucruri mult mai dificile, înseamnă că merită, trebuie să îmi asum acest lucru și asta încerc să fac”. 

Ilie Bolojan: „Atunci când UE a acordat sprijin Ucrainei, pachetele de sprijin au fost stabilite la nivel european. Ponderea noastră a fost de 0,2% din PIB, e corectă estimarea de la Consiliul Fiscal”

Mircea Badea, realizator Antena 3 CNN: Pe data de 4 septembrie 2024, domnul Bogdan Ivan a zis că România nu exportă energie ieftină Republicii Moldova, ci la preț de piață, nu gratuit sau la un preț sub piață. Cu câteva zile înainte, în august, premierul Republicii Moldova a spus că națiunea ia energie din România la „prețuri avantajoase”. Minte domnul Recean sau minte domnul Ivan. Ce știți despre prețurile astea?

Ilie Bolojan: „În domeniul energiei lucrurile sunt în momentul de față așa: am scăzut în acești ani producția de energie fără să reușim să punem în loc ceea ce ar fi trebuit în condițiile în care s-a schimbat și mixul de energie. În anumite zile la prânz când sunt zilele călduroase avem un exces de energie și îl exportăm pentru că nu îl poate consuma nimeni în România pentru că nu am făcut stocare. Importăm în orele de seară, de la 19 la 21, când e consumul mare imporți la un preț mai mare. 

Trebuie să lucrăm pentru a avea un sistem de energie care produce mai mult, să ne punem în valoare zăcămintele de gaz care se vor exploata din Marea Neagră, să ne creștem producția și pe gaz și nuclear și să lucrăm pe componenta de stocare. 

În ceea ce privește Republica Moldova, există două tipuri de energie pe care o cumperi, cea pe termen lung și cea pe piața bursieră. Se vinde pe două componente, la prețul fix, care e avantajos, pentru că e prețul standard, iar diferența, care se cumpără la prețul de piață, care e mai mare. La final se face un mix și iese un preț bun. 

Pentru Republica Moldova faptul că România îi asigură energie în condițiile în care sistemele lor de alimentare le duce către Transnistria, deci nu au de unde, faptul că România îi asigură energie la un preț de piață e un lucru foarte important pentru că nu ar avea de unde.

Domnul Recean a făcut o afirmație corectă și foarte cinstit nici domnul Ivan nu a dezinformat pe nimeni.”

„E o traumă. Acolo de unde oameni au plecat, unii au lăsat situații neclare, alții de stabilesc în străinătate. Românii care au plecat nu au plecat de bine, ci au plecat să caute o viață mai bună, niște câștiguri pentru familiile lor. Nu pot să dau un răspund simplu. Nu poți să schimbi trenduri de pe o zi pe alta. 

Oamenii trebuie să creadă că lucrurile se duc într-o direcție bună, că dacă se fac concursuri în administrație, sunt făcute pe cinstite, nu sunt trântite. Dacă vrem ca tinerii noștri să nu mai plece în străinătate trebuie să aibă posibilități de câștiguri mai bune în România, mai aproape de zona în care s-au născut. 

Dacă nu există conectivitate...investițiile private urmează unei infrastructuri publice. Nimeni nu își face fabrică în câmp”. 

„Relația cu Statele Unite este o relație strategică pentru România, la fel cum este și relația din punct de vedere economic cu Uniunea Europeană.

Chiar azi, ministrul Energiei a discutat cu secretarul Energiei din SUA pentru a pune la punct colaborarea noastră pe problemele care țin de nuclear și pe zona de energie. 

Sunt în contact cu oficiali americani care ne vizitează și toate contactele pe care le-am avut până în acest moment au fost comunicate public”. 

Sabrina Voicu, realizatoare Antena 3 CNN: Guvernul anterior a cosmetizat bugetul pentru 2024? 

Ilie Bolojan: „Guvernul trecut a proiectat un buget care s-a dovedit la jumătatea anului că nu a fost proiectat într-o manieră care să fie predictibilă, adică lucrurile erau destul de diferite de ceea ce era în mod real.

Repercusiunile sunt că Guvernul actual a trebuit să ia măsuri de corecție.

Când ajungi la astfel de deficite de genul acesta în mod evident ai o responsabilitate cel puțin morală. Ai două posibilități: să faci ceea ce trebuie sau să iei măsuri paliative care nu au niciun fel de efect. 

Anul trecut s-a luat decizia să se reducă cu 10% anvelopa maximă a posturilor din administrație. Ați văzut că s-a întâmplat ceva? Nu, s-a redus din anvelopa aia maximă de 190.000 de posturi, s-au făcut 180.000. Dacă mai reducem încă 10% nu facem nimic. Asta nu mai trebuie să facem. ”

„Reforma nu înseamnă ceea ce am făcut acum. Noi am luat niște măsuri pentru a avea un sistem mai eficient în condițiile date.Banii economisiți vor fi direcționați spre proiectele deja începute. Jumătate din școli sunt în șantier. 

Reforma în Educație înseamnă altceva, lucruri serioase, și sper să avem timp, în perioada următoare, nu acum când acționăm efectiv ca niște pompieri ca să stingem incendiile, pentru a ridica calitatea. E nevoie să pregătim tinerii pentru viitor, să reducem abandonul școlar, să creștem calitatea”

Radu Tudor, realizator Antena 3 CNN: Vă veți asigura în calitate de vicepreședinte al CSAT că în Ministerul Apărării, Armata Română va cheltui cel puțin 2,3% din PIB așa cum ne-am angajat în fața aliaților din NATO și așa cum este firesc pentru o țară care are un război la granițe?

Ilie Bolojan: „Partea de componentă de apărare trebuie susținută pentru că securitatea națională nu e un serviciu gratuit. În sud-estul Europei știm ce se întâmplă în jurul nostru. Ați văzut decizia Comisiei Europene pentru a aloca creditele pentru apărare (SAFE – n.red.) și România are o alocare importare și această alocare are 3 componente foarte importante din punct de vedere militar, bugetar și al menținerilor uneo echilibre în economia noastră. 

Noi mutăm o bună parte din cheltuielile pentru Apărare din anii următori de pe creditele cu dobânzi mare de azi sau din bugetele naționale pe care nu le avem pe acest credit care are o prioadă de grație de 10 ani și o durată de rambursare cu dobândă mică pe 40 de ani. 

Este o oportunitate pentru noi de a ne dezvolta industria de apărare națională. Nu trebuie să facem altceva decât să preluăm modelul din industria auto.

Pe componenta de deficit ne permite să ne menținem o sumă importantă de cel puțin 2,3% în anii viitori în bugetele naționale”

Radu Tudor, realizator Antena 3 CNN: De ce nu tăiați prin OUG 10% din cheltuielile instituțiilor și să îi lăsați pe ei să își gestioneze banii? 

Ilie Bolojan: „Sunt două aspecte. Nu e corect să reduci cu 10% cheltuielile unei autorități care funcționează eficient și tot cu 10% ale unei autorități care are un personal dublu.

Consiliul Județean Bihor are 90 de angajați. O bună parte din CJ-uri are peste 150, 200 de angajați. Este anormal să tai otova peste tot.

Doi. Ideea de a face reduceri înseamnă nu să faci reduceri conjuncturale pentru că revin anul viitor. Trebuie reduceri structurale, dacă nu intri în profunzime, nu ai făcut nimic”. 

„Putem să recâștigăm încrederea oamenilor prin corectarea nedreptăților. Votul care s-a dat de două ori a avut un mobil puternic pe componenta de nedreptăți. Oamenii s-au săturat de ceea ce descrieți dvs și e evident că aceste lucruri trebuie corectate. Dar în sistemele astea, oamenii care sunt pe astfel de poziții nu sunt singuri ca merele pe cracă, sunt ca un ciorchine de struguri, e un lanț în care se țin unii de alții, și nu e atât de ușor să spargi, dar asta nu înseamnă că... eu peste tot unde am fost m-am luptat cu aceste lucruri și întotdeauna am făcut curat și asta voi face și aici pentru că e absolut necesar pur și simplu. E o urgență națională pe care trebuie să o urmărim în lunile următoare,dacă nu o vom facem nu vom putea echilibra bugetul.”

„Am fost niște oameni foarte largi la mână și am dat multe scutiri în acești 10-15 ani. Am ajuns în situația în care la CNAS să plătească 6,3 milioane de contributori și să beneficieze 16,5 milioane. Nu funcționează un astfel de sistem. Și a trebuit să eliminăm aceste scutiri date la multe categorii sociale. 

Convingerea mea personală e că fiecare om care beneficiază de un serviciu de sănătate trebuie să contribuie, cu o sumă cât de mică, cu cât poate el la bugetul de sănătate. Dar nu poți să ai pretenția ca sistemul să funcționeze bine și noi să dăm scutiri în cascadă. Eram una din țările europene în care aveam un fel de sistem de taxare de tip anglo-saxone, în unele zone abordări sociale de tip nordic, și comportamente de plată de tip balcanic. Acest mixaj nu poate funcționa. Nu am avut altă posibilitate. 

La burse am ajuns ca suma totală să fie de aproape un miliard de euro, creștere de la 40 de miliarde de euro în doar trei ani. Singura formă prin care putem recâștiga încrederea oamenilor e să eliminăm nedreptățile. Curățenia în sistemul public e o urgență națională”

Cătălina Porumbel, realizatoare Antena 3 CNN: Ați fi dispus să demisionați ca să candidați la Primăria București? 

Ilie Bolojan: „Face parte și asta din pseudoștirile care circulă prin redacții în lipsa altor știri serioase. 

Cătălina Porumbel, realizatoare Antena 3 CNN: PSD e o piedică în reforme sau partener în coaliție? 

Ilie Bolojan: „PSD e unul din cele 4 partide din Coaliție și de solidaritatea acestuia și a fiecărui partid depinde succesul coaliției. Nu e suficient ca cei care ocupă niște poziții să dorească să facă ceva, ai nevoie de stabilitate și de susținere. Nu merg lucrurile altfel”. 

Ilie Bolojan a fost întrebat despre articolul laudativ la adresa lui scris de Gabriel Liiceanu:

„E forma pe care dl Liiceanu a găsit-o, eu încerc să-mi fac datoria. Nu descrierea e importantă, ci ceea face fiecare din noi”

„Când ocupi o funcție de mare responsabilitate nu lucrezi pe bază de emoție, de sentimente. Asta trebuie să facem și eu, și președintele și alți înalți responsabili care au domenii importante de responsabilitate. Avem o colaborare corectă și respectuoasă.

Relația cu domnul președinte e corectă, de colaborare instituțională, fiecare avem niște responsabilități pe zonele comune ne consultăm, colaborăm, nu vreau să fac evaluări sub formă de note pentru că nu e relevant”.  

Cătălina Porumbel, realizatoare Antena 3 CNN: E adevărat că dl Nicușor Dan v-a dat la Cotroceni un test cu impactul concedierilor din administrația locală și nu ați știut? 

Ilie Bolojan: „E una din fake-urile care apar periodic și nu are nici o bază reală”

„Nu folosesc demisia ca o formă de presiune. Nu am făcut asta niciodată. Dar când ocupi o funcție publică și știi ce trebuie făcut, care este planul pe care trebuie să îl duci la capăt, e o dovadă de responsabilitate să insiști să faci lucrurile așa cum trebuie.

Această demisie nu a fost folosită în mod repetitiv, dar cu așa numitele știri și discuțiile nesemnificative nu pot să explic în fiecare zi un lucru sau altul. Sunt responsabil pentru poziția pe care o ocup”

„Principial sau din rațiuni de cronologie ca accepțiune publică ar fi fost bine să fie așa (pachetul 2 înainte de pachetul 1 n.red), dar practic a fost imposibil și ideea de a inversa pachetele nu a fost posibilă. Urmau niște evaluări, aveam agențiile de rating și trebuie să recunoaștem, ne-am pierdut credibilitatea în fața lor. Era nevoie imediată de măsuri să arătăm că ne-am schimbat.

Era logic să începem cu reducerile de cheltuieli, să eliminăm nedreptățile, dar nu am avut timp. Reducerile de cheltuieli nu se pot face ușor, îți trebuie luni de zile. Trebuie să calculezi, să dialoghezi cu sindicatele, să faci transparență decizională, încep procesele, certificatele medicale.

Efectele se vor vedea anul viitor. Dacă facem asta (reducem cheltuielile n.red) nu va mai fi nevoie să creștem taxele. Eram cu spatele la zid. A trebuit să adoptăm măsuri excepționale într-o situație excepțională.”

„La instalarea acestui Guvern, în discuțiile premergătoare, domnul președinte ne-a rugat ca pe cât posibil să nu creștem TVA-ul în cadrul măsurilor de corecție pe care toată lumea era de acord că trebuie să luăm. Am plecat de la această idee, am început negocierile cu Comisia Europeană, cu partenerii noștri și din toate analizele făcute și propunerile făcute către Comisie a rezultat cât se poate de clar că nu este posibilă o corecție fiscală fără creșterea de TVA.

Acest lucru s-a văzut în toate datele. Dacă nu am fi luat această măsură la ECOFIN am fi putut ajunge în situația de sancționare a României. A trebuit să facem acest lucru”

„Nu e vorba de ceea ce vrea Bolojan, ci ce e absolut necesar. Nu mai putem suporta aceste cheltuieli și pot da zeci de exemple de situații aberante. E clar că ceva trebuie să facem.

Atunci când ești în situații dificile orice amânare te duce la un cost mult mai mare față de costul pe care l-ai plăti politic, social și economic ca deranj pentru oameni decât dacă amâni lucruri. 

Nu poți să faci reforme uitându-te în permanență la sondaje, gândindu-te că faci acțiuni de imagine. Nu rezolvi nici reformele, nici imaginea.

În ceea ce privește soliditatea Coaliției, dacă un premier, indiferent cine este el, nu are autoritate și nu are susținere el nu își poate exercita mandatul. Autoritatea e un instrument de lucru. Când nu mai are autoritate el nu poate livra. Nu este pusă în discuție,d ar dacă lucrezi la știrbirea autorității unui om de decizie, acel Guvern nu va putea livra.”

Mihai Gâdea: Lucrează vreun partener de Coaliție la știrbirea autorității dumneavoastră? 

Ilie Bolojan: „Analizați ceea ce se întâmplă și în mod cert ca această Coaliție să dea rezultate pentru România, să există o perspectivă, atunci e nevoie de respect între parteneri, de înțelegere și de o anumită soliditate.

Niciun partid când e pus în situația adoptării unor astfel de măsuri nu are cum să fie mulțumit, cel puțin până în momentul de față aceste partide au dovedit că au înțeles în ce situație este România și nu trebuie să ne ascundem, România a ajuns în această situație și cu ceea ce am făcut noi în ultimii ani

Problema este să vedem cum scoatem România din această fundătură și putem. Ar fi din partea mea o lipsă de respect față de cetățeni să știu că nu pot să fac ceva pe un post, în momentul în care nu poți să faci ceea ce trebuie și vezi că lucrurile nu merg bine eu cred că a-ți asuma public această situație este un act de responsabilitate și normalitate.”

„Nu mai avem începând de anul viitor aceleași sume de bani pe care să le direcționăm către administrația locală atunci aceste reduceri pe care le propun și le susțin nu fac decât să îi ajute pentru că azi ne notifică că nu au bani de salarii la direcțiile pentru protecția copilului sau nu le ajung banii de salarii.

Nu poți să nu faci nimic pentru ceea ce ține de tine, pentru a reforma administrația locală trebuie să facă și administrația un efort. 

Atunci când sunt deranjate rețelele de primari de la toate partidele, ei mută presiunea pe conducerile de partide. Nu sunt măsuri comode, dar nu se poate altfel. Asta poate e o explicație de ce atunci când trebuie să îți asumi astfel de măsuri uneori parcă ești singur, împingi lucrurile ca Sisif”

„La Sănătate trebuie să facem o atribuire mai corectă a cheltuielilor din Sănătate. Nu mai putem crește cheltuielile, nu mai avem de unde. Anul acesta am avut un buget la Casă de 77 de miliarde de lei și ne-a notificat Casa că îi mai trebuie 10-11 miliarde ca să închidă anul pentru că nu au plătit medicamente, servicii.

Asta în condițiile în care am spitale din cele 370 am undeva în jur de 100 în care cheltuielile de personal depășesc 80, 85, 90%. Dacă ai 1% cheltuieli cu medicamente și alte câteva procente alte cheltuieli, pentru cine funcționează acest spital? Pentru oamenii din zonă? Nu cred.

Când s-au majorat salariile în sănătate în 2018 se alocă direct sume pentru salarizare din buget, azi 60-70% din sumele pe care le primește fiecare spital vin ca diferență de salarii. Dacă ai 100 de pacienți îți iei banii, dacă nu ai niciunul tot îți iei banii. Niciun manager nu e interesat să vadă unde se duc banii. Acest sistem trebuie schimbat.”

Mihai Gâdea: Au fost discuții că dacă Guvernul nu lua măsurile din pachetul 1 și 2 dumneavoastră ați fi spus în Coaliție că ajungem la un TVA de 23-24%. E adevărat?

Ilie Bolojan: „Dacă aceste măsuri de reducere a cheltuielilor care trebuie luate în continuare nu vor fi luate este doar o chestiune de timp până când aceste încasări vor fi consumate de creșterile mari de cheltuieli și indiferent de ce Guvern va fi, va fi pus în situația fie să crească venituri, fie să crească cheltuielile.

Eu cred că cu măsurile pe care le-am luat până în momentul de față de creșteri de venituri nu cred că trebuie să mai luăm alte măsuri pe componenta de creșteri de venituri și taxe. Asta putem face dacă scădem cheltuielile. Nu se poate altfel și e anormal să punem taxe suplimentare cât noi avem loc de reducere a cheltueilor” 

„Același lucru îl avem în zona de ordine publică. Un subiect discutat cu primăriile a fost reducerea numărului de posturi la Poliția Locală. Toată umea își dorește să fie localitățile sigure, dar într-o reședință de județ avem un dispecerat al Poliției Naționale, unul al Poliției Județene, al Jandarmeriei, al Poliției Locale. Un cetățean nu știe unde să sune. Se duc două echipaje sau niciunul. Camerele de supraveghere sunt la Poliția Locală și doar într-o treime are acces Poliția Națională.

Acum câțiva ani aveam două dispecerate la SMURD și la Ambulanță și se suna la amândouă și era competiție la accidente. Doar prin perseverența domnului Raed Arafat avem un singur dispecerat. Asta trebuie să facem peste tot. 

Poliția Locală are un rol complementar Poliției Naționale, dar se suprapun pe anumite componente. Lipsa de coordonare, responsabilitatea dfuză, oameni folosiți ineficient, doar în dispecerate sunt peste 5000 de oameni, avem peste 10.000 de oameni care sunt în pază, dacă doar 10-20% sunt reduși nu mai trebuie să faci angajări suplimentare și oamenii de acolo sunt distribuiți la intervenții”

„Discuțiile au fost să facem o anumită reducere în administrație, care aplicându-se la o bază maximă stabilită, în fapt aveau efecte aproape nule, desființându-se posturi vacante. Nu faci reducere în masă, ci reduci personalul de acolo unde lucrurile arată că e clar că sunt în plus. 

Am spus că în condițiile astea nu mergem mai departe și trebuie să revenim la programul de guvernare și la a face lucrurile așa cum trebuie. Nu e comod să iei astfel de măsuri, dar nu există altă cale. Dacă nu reduci pierderile, cheltuielile, ceea ce încasăm în plus va fi mâncat de aceste cheltuieli și asta nu trebuie să facem în administrația locală, ci în toate domeniile. În administrația centrală avem același număr de angajați.  Nu e normal să stăm cu serivcii guvernamentale, cu 3,4,5 servicii în același județ, cu 7 directori pentru 7 servicii pentru că nu se justifică.”

Mihai Gâdea: E deficitul real al României de 10-11%?

Ilie Bolojan: „Nu este în această situație, dar e evident că între datele pe care le-am primit oficial la instalarea acestui Guvern și datele pe care le-am constatat erau multe viitoare angajamente de plată, cheltuieli care nu erau prinse în buget.

Deficitul e mai mare decât cel care era anunțat la începutul anului și la jumătatea anului. Am fost întrebat pe ce deficit ne vom închide? Nu putem închide cu un deficit sub 8% cu toate măsurile pe care le-am luat.”

Mihai Gâdea: Cât era deficitul când ați preluat dumneavoastră Guvernul?

Ilie Bolojan: „Cred că era peste 9%. (...) Nu sunt de acord să fac acțiuni de imagine, dar să nu corectăm în mod real lucrurile”

„Noi am adoptat două pachete până acum, iar în al doilea pachet era și această componentă de administrație publică locală, care avea trei aspecte. Unul era să le întărim capacitatea de a-și face datoria, un lucru general acceptat, apoi de a crea condiții pentru descentralizare, de exemplu autorizarea jocurilor de noroc să o facă primăria, azi primăria nu poate, iar a treia componentă era cea de eficiență. Absolut necesară. A trebuit să le majorăm românilor impozitul pe proprietate de la 1 ianuarie. 

Nu mai avem finanțare pentru a continua investițiile. Ca să fie continuate înseamnă că și oamenii trebuie să contribuie cu o sumă de bani. Mie nu mi se pare normal să pun această taxă suplimentară pe gospodăriile românilor, iar banii să îi ducem în gaura neagră a administrației publice, acolo unde în mod cert se dovedește că oamenii sunt prea mulți și nu e normal să uzezi de administrația locală, să angajezi pe cine vrei, pe ce salarii vrei, pe banii Guvernului. 

În această situație, știind că dacă nu corectăm cheltuielile ajungem într-o fundătură pe bună dreptate am această responsabilitate față de români. Nimeni nu e fericit, dar dacă ești forțat să faci asta măcar să nu o faci degeaba, că ar însemna să îți bați joc de români. Asta a fost stabilit în planul de guvernare.” 

„Ca să vă răspund trebuie să îmi permiteți să fac un tablou corect al situației. Diferența pe care România o are între cheltuielile pe care le face și veniturile pe care le încasează de la cetățeni este de aproximativ 30 de miliarde de euro într-un an. Cheltuim cu 30 de miliarde în plus, bani pe care îi împrumutăm, în fiecare an costul împrumuturilor e tot mai mare. Doar anul acesta România va plăti dobânzi în valoare de 11 miliarde de euro.

Înseamnă Autostrada Moldovei. A7 costă 11 miliarde de euro. Doar din dobânzi a plecat Autostrada Moldovei. Tot programul Anghel Saligny, contractele semnate au fost 55 de miliarde de lei, deci 11 miliarde de euro. Din cauza acestor dobânzi nu văd utostrada Moldovei, nu văd aceste lucruri. Asta înseamnă aceste împrumuturi. 

Nu mai putem merge așa. Dacă continuăm orice premier care vine nu va putea plăti pensii și salarii. Asemenea diferențe au fost corectate de toate țările prin metode care n-au fost inventate în România, trebuie să crești venituri dacă ai nevoie, România are unul dintre cele mai scăzute sisteme de impozitare, trebuia să creștem veniturile. Pe această componentă trebuie să le și încasăm, asta nu am reușit în acești ani. 

Apoi trebuie să scădem cheltuieli. Nu se poate de pe o zi pe alta. Nu lucrezi pe zone mici unde impactul e nesemnfiicativ. Trebuie să lucrezi pe blocuri mari. Un bloc mare e administrația publică locală din România.

Doar în aparatele proprii avem 130.000 de angajați, în celelalte aparate, asistența socială, direcția copilului, mai sunt cel puțin atâția. Dacă vrem să echilibrăm lucrurile și să nu ajungem de unde am plecat atunci trebuie să ne reducem cheltuielile inclusiv în administrația publică locală.”

„E o perioadă dificilă în plan intern datorită crizei bugetare într-un context internațional instabil destul de complicat. În momentul de față avem o stabilitate politică, lucru care e certificat de votul în Parlament atât pe ceea ce înseamnă moțiunea de cenzură, dar și moțiunea simplă împotriva ministrului Educației. Asta nu înseamnă că într-o Coaliție cu patru partide lucrurile se desfășoară ușor. Trebuie să facem tot ceea ce ține de noi pentru a menține această stabilitate” 

Noul sezon al emisiunii „Sinteza Zilei” l-a adus în fața telespectatorilor și cititorilor Antena 3 CNN pe Președintele Nicușor Dan. În cea de-a doua ediție, premierul României, Ilie Bolojan, va sta față în față cu Mihai Gâdea, începând cu ora 21:00. 

Ilie Bolojan este cu demisia pe masă de mai multe săptămâni, după ce PSD, susținut de USR și UDMR, s-au opus, la ședințele Coaliției, disponibilizărilor propuse de el în administrația publică locală. Nici întâlnirea cu Nicușor Dan nu l-a făcut pe premier să se răzgândească. 

„Dacă doar stai pe o funcție și lucrurile despre care știi că trebuie făcute pentru a trece țara prin această perioadă dificilă nu le poți face, nu se justifică să stai pe acest post, dar asta nu e o problemă de amenințare sau de termeni ultimativi, e pur și simplu o constatare de bun simț și sper să ajungem la jumătatea lunii septembrie la o soluție și la acest pachet foarte important”, a spus prim-ministrul public, după prima rundă de mediere de la Palatul Cotroceni. 

Prim-ministrul insistă să fie concediați 10% dintre angajații din consilii județene, prefecturi și primării. Însă, mulți dintre președinții acestor instituții se opun concedierilor colective. PSD, susținut și de USR și UDMR, refuză să accepte ca 13.000 de oameni să fie dați afară în masă și a venit cu o variantă de compromis: reducerea cheltuielilor administrațiilor locale cu 10% și mai puține concedieri, fără însă să le excludă. 

Nu este singurul scandal care macină Coaliția de guvernare. Potrivit informațiilor Antena 3 CNN, premierul Ilie Bolojan a refuzat, în ședința de Guvern din 12 septembrie, prelungirea plafonării prețurilor la alimentele de bază, în ciuda argumentelor celor de la PSD. Ministerul Agriculturii a propus menținerea plafonării la produsele de bază şi după data de 30 septembrie 2025, când expiră actuala măsură. Unul dintre argumentele celor de la PSD ar fi fost că inflaţia ar putea ajunge la 15%, față de 9,9% cât este în prezent, dacă este eliminată această plafonare. 

Potrivit informațiilor Antena 3 CNN, au apărut inclusiv voci din PSD care spun că dacă Guvernul va adopta o astfel de măsură, atunci deputații și senatorii PSD vor depune un proiect de lege în Parlament prin care să reintroducă măsură.