Comisia Europeană va prezenta la începutul lui decembrie, cu o săptămână înaintea unei reuniuni a liderilor UE, un instrument menit să împingă companiile să-și diversifice furnizorii și să reducă dependențele strategice față de o singură țară. Deși China nu a fost menționată explicit, viitoarea propunere vizează direct Beijingul, care în 2025, din cauza războiului comercial cu SUA, a blocat exporturile de pământuri rare, esențiale pentru tehnologiile verzi, industriile digitale și apărare, scrie Euronews.
Tot în acel an, industria auto europeană a fost pusă în pericol după ce Beijingul a tăiat accesul la cipuri strategice, în timpul unei dispute cu guvernul olandez în legătură cu producătorul de semiconductori Nexperia.
Chiar dacă Bruxelles-ul negociază cu Beijingul pentru reechilibrarea relației comerciale, diversificarea a devenit urgentă în sectoarele în care dependențele creează vulnerabilități economice.
Puține detalii despre viitoarea propunere au ieșit la iveală, însă într-o consultare cu mediul de afaceri european, încheiată marți, Comisia a precizat că noul instrument va urmări „să abordeze situațiile în care un nivel ridicat de dependență strategică față de o singură țară furnizoare creează un risc pentru securitatea aprovizionării UE și, implicit, pentru securitatea sa economică”.
Costuri mai mari
Unele companii au avertizat, în răspunsurile trimise în cadrul consultării, că găsirea unor furnizori alternativi le-ar crește costurile.
„Companiile fac deja maximum pentru a avea o structură eficientă din punctul de vedere al costurilor”, a declarat pentru Euronews Luisa Santos, director general adjunct al BusinessEurope. „Dacă lucrează cu anumiți furnizori, este pentru că aceștia au cea mai bună ofertă în privința produsului, a costului și a performanței sale”.
Cu toate acestea, pe 5 iunie 2026, comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a afirmat clar, într-un discurs, că industria se va afla „în prima linie” a eforturilor de diversificare a furnizorilor și că modelele de afaceri ar trebui să includă „costul rezilienței”.
„Securitatea economică este o responsabilitate comună, iar industria se află în prima linie”, a declarat el. „Trebuie să o sprijinim, dar și industria trebuie să-și facă partea”.
„Asta înseamnă o diversificare rapidă și strategică, înseamnă integrarea costului rezilienței în modelele de afaceri și tratarea riscurilor geopolitice drept ceea ce sunt: riscurile esențiale ale afacerilor”, a adăugat acesta.
Rămâne neclar ce sectoare vor fi acoperite și ce criterii vor fi folosite. Santos a subliniat însă că, deși diversificarea este necesară pentru a contracara riscul ca dependențele UE să fie folosite ca armă, nu toate dependențele ar trebui considerate problematice.
„Ar trebui să ne concentrăm mai mult pe domeniile în care vedem că dependențele sunt folosite ca armă. Nu cred că dependența noastră de electrocasnicele chinezești, de exemplu, ar trebui să intre sub incidența instrumentului”, crede ea.
Reprezentanta mediului de afaceri a mai subliniat că, pentru produsele vizate de instrument, trebuie să existe furnizori alternativi. Nu este cazul unor materii prime critice, printre care pământurile rare, unde China domină producția și procesarea.
„În acest caz, diversificarea nu este o opțiune, iar acest lucru trebuie luat în considerare, cel puțin până când apar surse noi”, a adăugat Santos.
Scenariul „minimalist” și cel „maximalist”
În iunie, Šefčovič a sugerat că, de această dată, Comisia s-ar putea inspira din Uniunea Energetică, prin care companiile au fost împinse să-și diversifice sursele de energie, renunțând la Rusia după izbucnirea războiului din Ucraina.
„Îmi amintesc foarte bine discuțiile pe care le-am avut atunci despre investițiile în terminale energetice și interconectori și cât de nepopulare erau”, a declarat comisarul în iunie, adăugând că investițiile au ridicat numeroase semne de întrebare, mai ales legate de cost, în condițiile în care gazul rusesc era mai ieftin.
„Privind retrospectiv, a fost vital pentru noi”, a adăugat Šefčovič.
Planul REPowerEU, lansat de UE în mai 2022 pentru eliminarea treptată a dependenței de Moscova, interzice importurile de petrol rusesc și prevede încetarea contractelor pe termen scurt și lung pentru gazul rusesc și gazul natural lichefiat (GNL) în 2026 și 2027.
Companiile europene au fost nevoite să se adapteze. S-a investit în energie regenerabilă, au trebuit găsiți furnizori noi, au devenit posibile achizițiile comune, iar prețurile au crescut pentru consumatorii europeni.
Tobias Gherke, cercetător principal în domeniul politicilor la Consiliul European pentru Relații Externe, consideră că abordarea din energie ar reprezenta scenariul minimalist pentru instrumentul de diversificare din decembrie.
„Scenariul minimalist ar fi limitarea diversificării la câteva sectoare”, a declarat el pentru Euronews, „la fel cum au făcut-o obligatorie pentru companiile energetice europene”.
Expertul a dat ca exemplu industria de apărare din SUA, care a fost împinsă să-și diversifice furnizorii pentru a-și reduce dependența de mineralele chinezești. Și alte sectoare critice ar putea intra sub incidența instrumentului, inclusiv industriile cu dublă utilizare și infrastructuri precum sănătatea și rețelele energetice.
Potrivit lui Gherke, un al doilea scenariu, „maximalist”, ar presupune următorul principiu: „Oricine cumpără peste un anumit prag dintr-un produs specific de la o singură sursă s-ar confrunta cu taxe vamale”.
„Astfel, ar fi stimulați să cumpere din altă sursă”, a adăugat Gherke.
Un astfel de scenariu ar acoperi o gamă mult mai largă de sectoare. Dacă taxele vamale ar scumpi aprovizionarea cu anumite materii prime critice, consecințele s-ar resimți simultan în tehnologiile verzi, în apărare și în industriile digitale.
„Toată lumea ar fi prinsă”, a spus expertul.
Pentru companiile europene, acesta ar fi ceea ce Šefčovič a numit „costul rezilienței”.