Căldura a ucis în această vară peste 50.000 de oameni în orașele Europei, cel mai grav bilanț înregistrat vreodată, iar două din trei decese nu s-ar fi produs fără schimbările climatice provocate de om, arată un nou studiu realizat de cercetători de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine. România nu a scăpat: în cele 35 de orașe românești analizate, căldura a provocat, potrivit estimărilor, peste 1.100 de decese, iar trei din patru sunt puse pe seama încălzirii globale, una dintre cele mai mari proporții de pe continent, deși vara a fost la noi mai blândă decât în vestul Europei, scrie The Guardian.
Între iunie și august, morgile și casele funerare s-au umplut, iar căldura suplimentară provocată de poluarea care încălzește planeta a curmat încă 32.000 de vieți în zonele urbane, au constatat cercetătorii. Zilele toride au suprasolicitat organismele vulnerabile, iar nopțile calde le-au împiedicat să se refacă.
Bilanțul „uluitor” al deceselor, calculat pe baza relației istorice dintre căldură și sănătate în 854 de orașe, este cel mai grav înregistrat vreodată, potrivit studiului. Vremea fierbinte, marcată de valuri de căldură care nu se mai terminau, a ucis aproape de două ori mai mulți oameni decât în fiecare dintre următorii doi cei mai periculoși ani.
„Într-un fel, numărul absolut al deceselor provocate de căldură, estimat pentru cele 854 de zone urbane, este cu adevărat uluitor”, a declarat Malcolm Mistry, cercetător în domeniul climei și sănătății la London School of Hygiene & Tropical Medicine și coautor al studiului. „Dar poate și mai alarmantă este proporția acestor decese pe care o atribuim schimbărilor climatice provocate de om”.
Ponderea deceselor cauzate de schimbările climatice a crescut de la aproximativ 40% la începutul secolului la 65% în această vară, arată studiul.
Cele mai mari rate ale deceselor provocate de căldură au fost înregistrate în Malta, Italia și Ungaria, în timp ce cele mai mari bilanțuri în cifre absolute au fost în Italia, Franța, Spania, Germania și Marea Britanie.
Studiul include și 35 de orașe din România
În România, unde studiul a analizat 35 de orașe cu o populație totală de aproape 4,8 milioane de locuitori, căldura din această vară a provocat, potrivit estimărilor, 1.105 decese, ceea ce plasează țara noastră pe locul opt din cele 30 de state incluse în cercetare.
Cifra cea mai îngrijorătoare este însă alta: trei din patru decese, adică aproximativ 820, sunt atribuite schimbărilor climatice provocate de om, una dintre cele mai mari proporții din Europa.
Pentru că certificatele de deces menționează rareori factorii care au contribuit la moarte – cum ar fi temperaturile periculoase care împing peste limită o persoană care a suferit un accident vascular cerebral sau un pacient cu cancer pulmonar –, familiile află rareori că o căldură amplificată de activitatea umană le-a grăbit moartea celor dragi.
„Aceste cifre șocante înseamnă mii de familii care și-au pierdut în această vară o persoană iubită din cauza crizei climatice”, a declarat Katie White, ministrul britanic pentru tranziția climatică. În Marea Britanie, oamenii de știință au estimat 4.354 de decese provocate de căldură în această vară.
Napoli a fost cel mai afectat oraș de pe continent, unde, potrivit estimărilor studiului standardizate în funcție de vârstă, căldura a ucis 815 oameni la un milion de locuitori. Mario Guarino, medic de urgență la Ospedale CTO, din nordul orașului, spune că, în săptămânile cele mai fierbinți, numărul pacienților ajunși la urgențe a crescut cu 15%.
„Trăsătura definitorie” a acestei perioade a fost complexitatea problemelor de sănătate agravate de căldură, a adăugat el, iar singurătatea și sărăcia au înrăutățit și mai mult situația.
„Am primit un pacient cu cancer în fază terminală care locuia într-o mansardă încinsă, pur și simplu pentru că familia lui nu a găsit pe timpul verii nicio firmă care să-i monteze aer condiționat”, a povestit Guarino. „Un bărbat în vârstă, cu demență, a fost lăsat brusc singur de îngrijitoarea lui ucraineană, care a plecat acasă să-și ia rămas-bun de la fiul ei, chemat pe front. Echipajele de urgență l-au găsit într-o noapte întins pe podea, cu bazinul fracturat, încercând disperat să-l strige pe vecinul de alături”.
Studiul arată că persoanele de peste 85 de ani reprezintă aproape jumătate din numărul total al deceselor, însă nici cei mai tineri nu au fost feriți: se estimează că 833 de oameni cu vârste între 20 și 44 de ani au murit, de asemenea, din cauza căldurii.
Cercetătorii spun că bilanțul din orașele analizate, în care trăiește aproximativ 40% din populația Europei, nu poate fi extrapolat cu ușurință pentru a estima numărul total al deceselor, inclusiv în orașele mici și în sate.
Căldura arzătoare care a lovit fără încetare vestul Europei în această vară a fost cea mai gravă înregistrată vreodată, a anunțat luna aceasta serviciul european de monitorizare a climei. Peste jumătate din continent a fost afectat de un stres termic „foarte puternic”, cu temperaturi resimțite de peste 38 de grade Celsius. Temperaturile ceva mai blânde din estul Europei au făcut ca media continentală să fie a treia cea mai ridicată din istoria măsurătorilor.
Gazele cu efect de seră au încălzit Europa de aproximativ două ori mai repede decât media globală, expunând tot mai mulți oameni la veri insuportabil de calde și tot mai puțini la ierni periculos de reci. Deși frigul ucide mai mulți oameni decât căldura, oamenii de știință se așteaptă ca, pe ansamblu, creșterea temperaturilor să coste mai multe vieți decât salvează, pentru că numărul deceselor provocate de căldură va crește mai repede decât va scădea cel al deceselor provocate de frig.
Studiul a combinat relațiile deja stabilite între căldură și mortalitate cu datele privind temperaturile din 2026, pentru a estima rapid efectele căldurii din această vară. Bilanțurile pentru fiecare țară în parte diferă de cele calculate de agențiile naționale de sănătate publică, pe baza propriilor metode.
David García-García, cercetător în cadrul sistemului de monitorizare a mortalității de la Institutul de Sănătate Carlos III din Madrid, care nu a participat la studiu, a spus că acesta este „o contribuție valoroasă”, care permite comparații la nivelul întregului continent.
„Totuși, trebuie avut în vedere că sunt estimări bazate pe temperaturile observate și pe modele epidemiologice, care nu includ date reale despre decesele produse în vara lui 2026”, a precizat el.
Medicii le cer guvernelor să ardă mai puțini combustibili fosili – principala cauză a creșterii temperaturilor – și, în același timp, să consolideze sistemele de sănătate, să facă orașele mai verzi, să extindă accesul la aer condiționat și să încurajeze oamenii să bea apă și să caute umbra. Ei subliniază și cât de important este ca oamenii să țină legătura cu vecinii și rudele vulnerabile, astfel încât acestea să primească ajutor înainte să se producă o tragedie.
„Adevărata epidemie a zilelor noastre este singurătatea”, spune Guarino. „Mulți vârstnici rămân singuri pe timpul verii, abandonați de familii, iar din cauza veniturilor mici nu își permit aer condiționat sau, dacă au, evită să-l pornească din cauza prețului la electricitate”.