Constructorii români atrag atenția că întârzierile din PNRR nu țin doar de ritmul lucrărilor, ci mai ales de birocrație, proceduri greoaie și blocaje administrative. De la avize întârziate și modificări legislative până la probleme de comunicare și lipsă de predictibilitate, toate acestea încetinesc implementarea proiectelor esențiale pentru infrastructura și siguranța cetățenilor. În ciuda acestor obstacole, însă, investițiile rămân vitale pentru modernizarea rețelei rutiere și reducerea traficului. Subiectul a fost discutat în detaliu la Conferința Națională „PNRR – ULTIMA STRIGARE”, organizată de Antena3 CNN.
Constructorii români spun că marile întârzieri din PNRR nu țin doar de ritmul de lucru din teren, ci mai ales de birocrație, proceduri greoaie și blocaje administrative. De la avize obținute cu întârziere până la modificări legislative pe parcursul proiectelor, toate au îngreunat absorbția banilor europeni.
”Dacă ne raportăm la obstacole, în general au fost proiecte care au avut studiile de fezabilitate făcute, iar indicatorii nu erau actualizați sau anumite norme nu erau respectate, iar atunci licitațiile au trebuit refăcute, ceea ce a necesitat un timp și mai mare și, de cele mai multe ori, din acest program și, în general, în programele de finanțare, se ajunge ca partea de construcție să se rezume undeva la o perioadă de un an, doi ani, iar restul procedurilor de până acolo, de la începerea studiului de fezabilitate, procedură, relicitare, să dureze de două ori sau poate chiar de trei ori mai mult”, susține Cătălin Vișan, Director General Adjunct Concelex.
”În ceea ce privește partea de avizare, vă dau doar un simplu exemplu. La Autoritatea Aeronautică, colegii mei încearcă de vreo două luni să depună o cerere pentru un aviz, iar acolo se poate depune doar online și nu se poate depune efectiv, iar singura posibilitate pe care am găsit-o noi ca să putem depune această cerere de aviz este să trimitem un executor judecătoresc. Cash flow-ul este foarte important pentru noi, ca și constructori”, a declarat și Marian Varvariche, Director Tehnic Unitip Global.
În plus, reprezentanții din industrie atrag atenția că lipsa de predictibilitate și comunicarea deficitară cu autoritățile complică și mai mult implementarea proiectelor, asta deși proiectele sunt îndrăznețe și vin în ajutorul cetățenilor.
”Din primele șase luni ale anului trecut am pus undeva în jur de 50 km de parapete în toată țara, ceea ce este, să zic, o performanță notabilă. Spre deosebire de alte țări, din păcate, în România nu avem o legislație care să ne permită sisteme pentru protecția șantierelor, dar în țările europene există astfel de regulamente”, a explicat Ramona Oprea, Branch Manager Deltabloc Ro.
”Avem o soluție, este deja în implementare. Mă refer aici la cele două variante ocolitoare, la Comarnic și la Bușteni–Azuga. La Comarnic, anul acesta ar trebui să se finalizeze varianta ocolitoare. Practic, va scoate totuși o parte din traficul din interiorul localității. Nu pot să spun că se va fluiera pe drum, dar, pe de altă parte, nici nu se va mai sta”, a concluzionat Cristian Pistol, Director General CNAIR.
În ciuda acestor blocaje, constructorii spun că proiectele din PNRR rămân esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru siguranța cetățenilor. De la lucrări care deja produc rezultate, până la soluții menite să reducă traficul și să modernizeze rețeaua rutieră, miza este uriașă. Totuși, fără simplificarea procedurilor și o mai bună coordonare între autorități și mediul privat, România riscă să piardă nu doar timp, ci și oportunități importante de dezvoltare.